Cum va schimba pandemia COVID viitorul școlilor?

Aceasta este o întrebare pe care și-o pun numeroși cercetători și experți în educație, profesori, lideri din sistemele de educație și chiar cei de la nivelul instituțiilor mondiale, cum este Organizația Națiunilor Unite sau World Ecnomic Forum*.

* https://www.weforum.org/agenda/2020/05/covid19-lockdown-future-education/ – What lessons from the coronavirus pandemic will shape the future of education?

Este clar pentru oricine că această pandemie, care a bulversat timp de aproape doi ani toate domeniile activităților economice și sociale, a determinat multe schimbări în modul de organizare al afacerilor sau serviciilor, și la multe dintre acestea am fost martori cu toții. Pandemia a afectat și toate ariile din sistemul de educație, publică sau privată din toate țările, scoțând la lumină atât punctele slabe precum și pe cele valoroase. Iar acum, când din ce în ce mai multe școli se reîntorc la învățarea directă, în clase, toată lumea se întreabă: Oare această perioadă de pandemie va schimba modul în care se predă și cel în care vor învăța copiii?

Din ce în ce mai multe articole și studii** examinează posibilele direcții spre care se va îndrepta educația în viitor și majoritatea conchid că nu mai este posibilă o reîntoarcere pur și simplu la vechiul mod de a gândi desfășurarea învățării, ignorând lucrurile care și-au demonstrat valoarea și instrumentele create în această perioadă.

** https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7869946/How the COVID-19 Pandemic Is Reshaping the Education Service în Japan

https://www.nea.org/advocating-for-change/new-from-nea/how-pandemic-will-change-future-schools

https://elearningindustry.com/4-changes-will-shape-classroom-of-the-future-making-education-fully-technological4 Schimbări care vor modela clasele viitorului

Unele exemple de instrumente valoroase create în această perioadă îl constituie platformele cu lecții interactive, puse gratuit la dispoziția profesorilor, cum este cazul platformelor Livresq sau Digitaliada de la noi (și multor altor inițiative valoroase) sau al bibliotecii virtuale din Moldova. Recent am auzit, de la profesori români care deja o folosesc, și despre o altă platformă – Mozaik, la care școlile, profesorii sau părinții pot avea acces pe baza de abonament anual, cu lecții, filme, instrumente, jocuri, cărți 3D interactive – https://www.mozaweb.com/ro/.

Și câte altele mai sunt!

O educație care poate aduce lumea reală în clase cu ajutorul noilor tehnologii

Dar aici nu este vorba doar de instrumente ci și de modul în care ar trebui regândite curriculum-ul și experiențele de învățare (despre care vom vorbi în articolul următor).

Pentru astăzi ne-am propus să rămânem la acel nivel care ne doare cel mai tare – finanțarea educației, inechitățile în accesul la educație și la dotări, dotări care să permită un acces egal la resurse de învățare și la utilizarea instrumentelor moderne, în toate școlile, de către toți profesorii și toți copiii.

Așa că vă vom traduce cuvântarea Dlui António Guterres, Secretarul General al ONU la lansarea unui Policy Brief: Education during COVID-19 and Beyond.

Dacă vă întrebați de ce, vă răspundem că nu vrem ca guvernanții noștri să aibă false scuze că urmează indicații din altă parte ca să taie bugetul educației!!!

”Viitorul educației este aici”

Dl António Guterres, Secretarul General al ONU

Educația este cheia dezvoltării personale și a societăților viitoare.

Ea deschide oportunități și micșorează inegalitățile.

Este fundamentul unor societăți informate, tolerante și principala forță a unei dezvoltări sustenabile.

Pandemia COVID 19 a condus la cele mai mari perturbări care s-au petrecut vreodată în educație. În mijlocul lunii Iulie 2020 școlile erau închise în mai mult de 160 de țări, afectând un număr de peste 1 miliard de elevi. Cel puțin 40 de milioane de copii din toată lumea au fost lipsiți de educație în anii critici ai grădiniței.

Iar părinții, în special femeile, au fost forțate să-și asume poveri de îngrijire și școlarizare în timp ce munceau de acasă.

În ciuda faptului că au fost livrate ore prin intermediul posturilor de radio, de televiziune sau online și al eforturilor profesorilor și părinților, mulți elevi au rămas în afara razei de acțiune a școlii. Elevii cu dizabilități, cei din minoritățile dezavantajate, elevii din grupurile de refugiați și cei din ariile geografice izolate sunt cei care riscă cel mai mult să rămână în urmă.

Și chiar pentru cei care pot accesa învățarea la distanță, succesul lor depinde de condițiile lor de trai, inclusiv de distribuția echitabilă a sarcinilor gospodărești.

Două imagini ale oportunităților inegale în educație

Ne aflăm într-un moment definitoriu pentru copiii și tinerii lumii.

Dinainte de pandemie deja ne confruntam cu o criză a învățării.

Mai mult de 250 de milioane de copii de vârstă școlară nu aveau acces la școală.

Și doar un sfert din copiii de gimnaziu din țările dezvoltate părăseau școala cu abilitățile de bază învățate.

Acum ne confruntăm cu o catastrofă generațională care ar putea să irosească un potențial uman imposibil de cuantificat, subminând decenii de progres și exacerbând inegalitățile înrădăcinate.

Repercursiunile colaterale asupra nutriției copiilor, a mariajelor la vârsta copilăriei și a egalității de gen, printre altele, sunt profund îngrijorătoare.

Acesta este contextul acestui Policy Brief pe care îl lansez astăzi, alături de partenerii din educației și agențiile ONU, împreună cu o nouă campanie numită ‘Save our Future’.

Suntem într-un moment definitoriu pentru copiii și tinerii lumii.

Deciziile pe care le iau acum guvernele și partenerii acestora vor avea un impact durabil asupra a sute de milioane de tineri și asupra perspectivelor de dezvoltare ale țărilor, pentru decenii de acum încolo.

Acest Policy Brief cheamă la acțiune în patru arii cheie:

Prima – redeschiderea școlilor.

În momentul în care transmiterea COVID-19 este sub control, prioritatea de top este să readucem copiii și studenții înapoi în școli și în celelalte instituții de învățare, în condiții de siguranță cât mai bune.

Am lansat ghiduri care să ajute guvernanții în acest demers complex.

Va fi esențial să cântărim riscurile pentru sănătate în raport cu riscurile pentru educația și protecția copiilor, ca și factorul impactului asupra participării femeilor la forța de muncă.

Este fundamentală consultarea cu părinții, persoanele care îngrijesc copii, cu profesorii și cu tinerii.

A doua arie – prioritizarea educației în deciziile financiare.

Înainte ca această criză să ne lovească, țările cu venituri medii și mici deja se confruntau cu o lipsă de finanțare în educație de 1.5 miliarde de dolari pe an. Acum această deficiență în finanțare a crescut.

Inclusiv educație continuă și cea vocațională trebuie aduse în Secolul XXI

Bugetele educației trebuie protejate și crescute!

Și este decisiv ca educația să fie în centrul eforturilor de solidaritate internațională, începând de la managementul datoriilor și pachetele de stimulare până la apelurile umanitare și asistența oficială pentru dezvoltare.

A treia – să-i vizăm pe cei la care educația ajunge cel mai greu.

Inițiativele din educație trebuie să caute să ajungă la cei care sunt expuși în cea mai mare măsură riscului de a fi lăsați în urmă – persoanele aflate în situații de urgență sau crize; grupurile minoritare de orice fel; persoanele cu dizabilități, oamenii dislocați (tabere de refugiați, migranți etc., n.n.)

Guvernanții trebuie să fie sensibili la provocările specifice cu care se confruntă fetele, băieții, femeile și bărbații și trebuie să caute să elimine de urgență decalajul digital.

Putem face un salt către sisteme de educație îndreptate spre viitor.

A patra – viitorul educației este aici.

Avem o oportunitate generațională de a reimagina educația.

Putem face un salt către sisteme îndreptate spre viitor care să furnizeze o educație de calitate pentru toți, ca rampă de lansare pentru Obiectivele de Dezvoltare Sustenabilă.

Pentru a obține asta, avem nevoie de investiții în literația digitală și infrastructură, de o evoluție către învățarea despre cum să înveți, de o reîmprospătare a învățării pe toată durata vieții și o întărire a legăturilor între educație formală și cea non-formală.

Și avem nevoie să ne bazăm pe metode flexibile de predare, pe tehnologia digitală și un curriculum modernizat în timp ce asigurăm un suport susținut pentru profesori și comunități.

Deoarece lumea se confruntă cu niveluri ne-sustenabile de inegalitate, avem nevoie de educație – marele egalizator – mai mult decât oricând.

Acum trebuie să facem pași curajoși pentru a crea sisteme de educație de calitate, inclusive, reziliente, potrivite pentru viitor.

Sursa: https://www.un.org/en/coronavirus/future-education-here

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.