Dacă vrei să accelerezi dezvoltarea creierului copiilor, învață-i muzică

Music is a magical gift we must nourish and cultivate in our children…”

(Muzica este un dar magic pe care trebuie să-l hrănim și cultivăm în copiii noștri)

Michael Greene

De ce e importantă muzica în educație?

Încă din vechime, muzica era considerată cheia spre lumile vizibile şi invizibile. Compozitorii epocii barocului considerau că anumite elemente ale muzicii puteau lega oamenii de energiile cosmosului. Vechile şcoli muzicale considerau că arta lor reprezintă o punte spre conştiinţă şi au elaborat un canon sacru cuprinzând armonii, intervale şi proporţii specifice care trebuiau folosite ca sunete de legătură.

Cercetătorii lumii moderne – doctori, psihologi, matematicieni, muzicieni, pedagogi – au fundamentat ştiinţific nu numai existenţa acestor “chei” şi a beneficiilor pe care muzica, în anumite condiţii, le poate aduce în dezvoltarea armonioasă a oamenilor şi comunităţilor, dar au experimentat şi modalităţile prin care muzica poate fi utilizată în educaţie, pentru obţinerea performanţei în modelarea resursei umane, la toate nivelurile de vârstă.

În pedagogia modernă, departe de a fi considerată o “dexteritate”, muzica este considerată nu numai o materie de bază, dar este totodată un instrument de lucru în multe abordări interdisciplinare, cum sunt muz-pedagogia, învăţarea de tip experenţial, sau este utilizată pentru accelerarea asimilării de cunoştinţe sau dezvoltării capacităţilor cognitive, emoţionale, creative.

Muzica este astăzi utilizată pentru creşterea performanţelor atât în educaţia copiilor şi tinerilor, în educaţia continuă a adulţilor, în modelarea echipelor (inclusiv în business), dar şi în alte domenii care se ocupă de resursa umană – asistenţa medicală şi socială.

music-brain-1Cercetările statistice realizate în SUA, Canada, Australia şi multe ţări vest-europene au demonstrat că educaţia muzicală de tip participativ are un rol important nu numai în creşterea performanţelor şcolare ale elevilor la alte discipline, din domeniul ştiinţelor umane sau exacte, dar şi la dezvoltarea acelor capacităţi cerute de piaţa muncii şi definite prin expresia “basic skills” – competențe cheie.

Pe termen lung, s-a dovedit că educaţia muzicală de tip participativ contribuie semnificativ la succesul în dezvoltarea inteligenţei, la succesul în şcoală, în societate şi în viată.

Relaţiile numerice exprimând raporturile sunetelor muzicale au echivalenţă cu toate celelalte aspecte ale existenţei. Aceste proporţii îngăduie să se facă comparaţii între armonia muzicală şi toate armoniile de culori sau forme, diviziuni ale timpului şi mişcări ale planetelor.

Fenomenul pe care îl numim ”emoţie estetică” şi faptul că sunetele, culorile, formele pot fi folosite pentru a sugera senzaţii, emoţii, idei arată bine că structura corpului nostru, a spiritului nostru, a ”eului” nostru subtil, se află în raport cu frecvenţe, cu proporţii particulare şi că noi putem cu ajutorul acestor frecvenţe şi raporturi să determinăm anumite legi ale numărului care par să constituie natura însăşi a personalităţii umane”. Alain Danielou

(fragment din lucrarea Muzica Performanței, prezentată de echipa noastră la una din precedentele ediții ale EduConference)

Educația din România a pus muzica în rândul cenușăreselor, considerând-o o dexteritate, neimportantă, și mulți profesori, directori sau chiar miniștri au căutat să înlocuiască ora de muzică cu ore „mai importante”, ca matematica sau limba română.

Am vorbit într-un articol trecut și despre tratamentul medicamentos al copiilor cu ADHD.

Iată mai jos un articol despre studii care arată atât că medicamentele sunt mai puțin eficiente decât muzica – deci am putea să-i tratăm pe copiii cu ADHD cu ajutorul muzicii, nu cu medicamente (evident că ar trebui să știm ce să facem și la noi încă nu există specialiști în meloterapie*) și, aceste studii totodată dovedesc, o dată în plus, că muzica ajută la dezvoltarea creierului copiilor.

* Noi am propus mai demult Universității de Muzică din București, și nu numai lor, un proiect (în parteneriat cu Patronatele medicilor și organizații din țările europene cu experiență) prin care să se finanțeze dezvoltarea specialiștilor în meloterapie, intervenție muzicală și muz-pedagogie.. dar nici una din universitățile abordate nu a avut curajul să-l depună spre finanțare..:(

music-education-2

Iată articolul, purtând titlul de la început, scris de Joe Battaglia în Thinking Humanity

Tratamentele alternative și complementare cum sunt artele creative, meditația și yoga au fost propuse pentru a astupa multe din lipsurile medicinei convenționale. Dar muzica, deoarece este omniprezentă în societatea noastră și de asemenea ușor de transmis, are probabil cel mai mare potențial printre terapiile alternative care îi pot afecta pe oameni în mod profund. Muzica contează și vindecă.

De asemenea, instruirea muzicală are ca rezultat accelerarea dezvoltării creierului la copiii mici (dar nu numai, n.n.), în mod special în ariile responsabile pentru procesarea sunetelor, dezvoltarea limbajului percepția vorbirii și abilitățile de citire (și matematică, gândire logică, n.n.), conform rezultatelor inițiale ale unui studiu de cinci ani al specialiștilor în neuro-științe de la Universitatea South California (USC).

Știm acum prin rezultatele tratamentelor controlare că ascultarea muzicii și cântarea muzicii este un tratament puternic pentru problemele de sănătate mentală. Peste 400 de studii științifice publicate au dovedit vechiul proverb „muzica este medicament”. **

** http://preventdisease.com/news/15/081115_Music-More-Effective-Than-Drugs-Releasing-Brains-Painkillers.shtml

music-therapy

Am găsit dovezi fascinante că intervențiile muzicale pot juca un rol în instituțiile de sănătate, de la sălile de operații până la clinicile de familie,” spune Prof. Levitin de la McGill University’s Psychology Department. În analizele lor, echipa lui Levitin a analizat aceste peste 400 de lucrări științifice, căutând modele în dovezile științifice care susțin afirmația că muzica poate afecta chimia creierului în mod eficient. Ei au reușit să izoleze patru arii unde muzica poate ajuta:

  • Răsplata, motivația și plăcerea (pentru a ajuta în tulburările de alimentație, de exemplu)

  • Stresul și excitarea nervoasă (pentru a ajuta la reducerea anxietății)

  • Imunitatea (pentru a întări sistemul imunitar și a încetini declinul legat de îmbătrânire)

  • Afilierea socială (colaborând la construirea încrederii și a legăturilor sociale)

Cercetătorii au conectat aceste arii cu patru sisteme neuro-chimice primare:

  • Dopamina și opioide

  • Cortisol (și hormonii înrudiți)

  • Serotonina (și hormonii înrudiți)

  • Oxytocina

Știm că muzica facilitează procesele neuro-chimice într-o simfonie de opioizi pe care intervenția farmaceutică nu a fost capabilă să o egaleze,a spus Dr. Francis Chandra comentând asupra studiului. Am avut rezidenți la care am putut reduce medicamentele psihotropice sau le-am eliminat complet, și am putut vedea beneficiile în îmbunătățirea moralului și angajamentului.”

music-therapy-1

Cercetările demonstrează că adăugarea terapiei prin muzică la tratament imbunătăește simptomele și funcționalitatea socială a schizofrenicilor. Mai mult, meloterapia șia- demonstrat eficacitatea ca tratament independent pentru reducerea depresiei, anxietății și durerilor cronice.

music-education-4

The Brain and Creativity Institute (BCI) de la USC a început studiul de cinci ani în 2012, parteneriat cu Los Angeles Philharmonic Association își cu HOLA (the Heart of Los Angeles) pentru a examina impactul instruirii muzicale asupra dezvoltării sociale, emoționale și cognitive a copiilor.

Aceste rezultate inițiale ale studiului, publicate recent în revista Developmental Cognitive Neuroscience, au furnizat dovezi ale beneficiilor educației muzicale într-o perioadă în care multe școli fie au eliminat fie au redus programele de muzică și arte. Studiul arată că educația muzicală grăbește maturizarea căilor auditive în creier și în mărește eficiența.

http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1878929315301122

Suntem interesați în linii mari de impactul educației muzicale asupra dezvoltării cognitive, socio-emoționale și a creierului copiilor,” a spusAssal Habibi, coordonatorul studiului și cercetător principal al BCI de la USC, în publicația Dornsife College of Letters, Arts and Sciences. “Aceste rezultate reflectă faptul că copiii cu educație muzicală, în comparație cu cele două grupuri de referință, au fost mai exacți în procesarea informației sonore.”

Pentru acest studiu longitudinal, experții în neuro-științe au monitorizat dezvoltarea creierului și comportamentul a 37 de copii din cartierele dezavantajate din Los Angeles.

Treisprezece dintre copii, între 6 și 7 ani, au început să primeascp educație muzicală prin intermediul programului HOLA și cu sprijinul Orchestrei de Tineret a orașului Los Angeles. Programul comunitar de educație muzicală a fost inspirat de metoda El Sistema, cea pe care a experimentat-o și dirijorul Filarmonicii LA, Gustavo Dudamel pe vremea copilăriei din Venezuela.

music-education1

Învățând vioara

Copiii din programul HOLA învață să cânte la instrumente, cum este vioara, în ansambluri și grupuri și ei exersează până la șapte ore pe săptămână.

Cercetătorii au comparat tinerii muzicieni cu colegii lor din alte două grupuri: 11 copii dintr-un program comunitar de fotbal și 13 copii care nu erau implicați în nici un program specific de after-school.

Specialiștii în neuro-științe au folosit mai multe instrumente pentru a monitoriza schimbările petrecute la toți în timp ce cresc: MRI pentru a monitoriza schimbările din creier prin scanare, EEG pentru a urmări activitatea electrică a creierului, teste de comportament și alte tehnici asemănătoare.

De-a lungul celor doi ani de studiu, cercetătorii au descoperit că sistemele auditive ale copiilor din programul de muzică s-au maturizat mai repede decât cele ale copiilor din celelalte două grupuri. Acordarea fină a căilor lor auditive poate accelera dezvoltarea limbajului și citirii, ca și alte abilități – un efect potențial pe care cercetătorii continuă să-l studieze.
Maturitatea sporită reflectă o creștere a neuro-plasticității – o schimbare psihologică în creier ca răspuns la mediu – în acest caz, expunerea la muzică și la educația muzicală.

brain-and-music-2

De la ureche la creier

Sistemul auditiv conectează urechea noastră cu creierul pentru a procesa sunetele. Când auzim ceva, urechea noastră primește sunetul sub formă de vibrații pe care le transformă în semnal neuronal. Acel semnal este trimis în brainstem (medula), până la thalamus, în centrul creierului și mai departe, la destinația finală, cortexul auditiv primar, localizat lângă părțile laterale ale creierului (unde se află și centrii răspunzători de învățarea limbajului și cei ai gândirii logice, n.n.).

Progresul dezvoltării căilor auditive a copiilor poate fi măsurat prin EEG, care urmărește semnalele electrice, în special cele care sunt denumite “auditory evoked potentials.”
În acest studiu, cercetătorii s-au concentrat pe un potențial evocat numit P1. Ei au urmărit amplitudinea – numărul de neuroni care se aprind – ca și durata – viteza cu care este transmis semnalul. Amândouă măsurile indică maturitatea căilor auditive.

Pe măsură ce copiii se dezvoltă, amândouă – amplitudinea și durata P1 tind să descrească. Asta înseamnă că ele devin mai eficiente în procesarea sunetului.

La începutul studiului și apoi doi ani mai târziu, copiii au completat o însărcinare care măsura abilitatea lor de a distinge tonurile. În timp ce EEG înregistra semnalele electrice din creierul lor, ei au ascultat sunete de vioară, pian și frecvențe singulare (sintetice, pure). Copiii au completat de asemenea însărcinări pentru a distinge tonuri și ritmuri în care ei trebuiau să identifice melodii similare sau diferite. Ei au ascultat de două ori 24 de melodii, în ordine aleatorie și li s-a cerut să le identifice pe cele care diferă ca ritm și tonuri și pe cele care au același ritm și ton.

music-education-1

Copiii care au fost în programul orchestrei pentru tineri (HOLA) au fost mai exacți în a detecta schimbările de înălțime/ritm ale melodiilor decât cei din celelalte două grupuri. Toate trei grupurile au fost capabile să identifice cu ușurință melodiile care erau la fel. Cu toate acestea, copiii cu educație muzicală au avut o amplitudine potențială P1 mai mică (mai multă eficiență, mai puțin consum de energie – vezi articolul „Gândirea – rapidă sau lentă”, n.n.) în comparație cu ceilalți copii, indicând o rată de maturizare mai rapidă.

Am observat o descreștere a amplitudinii P1 și duratei care a fost mai mare în grupul de muzicieni comparat cu grupurile de control după doi ani de antrenament,” au scris cercetătorii.În plus, concentrându-ne doar pe datele din cel de al doilea an, grupul muzical a arătat cea mai mică amplitudine a P1, comparat cu grupul de control și cel de fotbaliști, în combinație cu o dezvoltare accelerată a componentei N1 (potențialul evocat vizual, n.n.).

Sursa: http://www.thinkinghumanity.com/2016/11/if-you-want-to-accelerate-brain-development-in-children-teach-them-music.html

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s