4 Mentalități puternice pentru a trasforma stresul într-o forță pozitivă

kelly-mcgonigalÎn articolul de mai jos publicat pe 1 Nov. în Edutopia, Dr. Kelly McGonigalpsiholog la Stanford University, profesor premiat și autor al cărții The Upside of Stress (Partea pozitivă a stresului) împărtășește idei despre cum să eviți epuizarea și să-ți crești reziliența.

Într-o cercetare făcută în 2015* pe un număr de 31.324 de profesori, 73% dintre ei au spus că se simt deseori stresați. Doar 3% au spus că stresul este rar – și, cinstit, mă întreb dacă nu cumva au bifat bulina greșită. În timp ce 89% au fost entuziaști despre meseria lor la început, doar 15% mai simt la fel în momentul realizării studiului.

* http://www.aft.org/sites/default/files/worklifesurveyresults2015.pdf

exhaustion-2

Cu statistici de acest fel, este ușor să te întrebi: Dacă stresul este etalonul, epuizarea este inevitabilă?

Vestea bună este că răspunsul este: Nu. Cele mai recente cercetări în domeniul rezilienței sugerează că tu te poți gândi la stres în moduri care te ajută să eviți epuizarea și să-ți crești starea de bine. Mai jos vei găsi patru mentalități care te vor ajuta să prosperi în situații de stres, atunci când nu poți să-l eviți.

Să vezi Semnificația în stresul tău

Dacă te-ai întrebat vreodată, De ce nu poate fi viața mai puțin stresantă?, nu ești singura/ ul. Dar viața ideală nu este lipsită de stres. Într-o cercetare făcută asupra adulților din SUA**, oameni care au raportat un stres zilnic mai mare au spus de asemenea că viețile lor sunt pline de semnificație. Și, potrivit cu Gallup World Poll***, cei mai fericiți oameni de pe pământ raportează un nivel ridicat, nu scăzut de stres.

** https://www.gsb.stanford.edu/faculty-research/publications/some-key-differences-between-happy-life-meaningful-life

*** http://orm.sagepub.com/content/14/1/177

Motivul este acela că tu te simți stresat atunci când este în joc ceva de care îți pasă. Când îți pasă mult, experimentezi mai mult stres. Asta este adevărat pentru toate lucrurile importante din viață: relațiile, creșterea copiilor, sănătatea ta și da, profesia, predarea. Dacă poți recunoaște legătura dintre semnificație și stres, este mai ușor să navighezi de-a lungul celor mai dificile aspecte ale muncii (și vieții) tale.

Amintindu-ți de ce ai devenit profesor este una din căile de a face asta – și poate să facă răspunsul la stres mai sănătos. Într-un studiu (*4), participanții care s-au gândit la cea mai nobilă motivație pentru care au intrat într-o profesie, au arătat o creștere mai mică a hormonilor de stres în timpul întâlnirilor cu miză înaltă.

*4 – http://www.psyneuen-journal.com/article/S0306-4530(14)00067-5/abstract

resilience-1

Pune asta în practică: Când te simți descurajat/ă de realitățile predării, gândește-te de ce predai și ce contează cel mai mult. Amintește-ți această motivație înainte de a intra într-o situație stresantă, cum este o conversație dificilă cu un director sau părinte. Făcând asta poate aduce la lumină cea mai bună variantă a eului tău și te ajută să te conectezi cu ceilalți, în timp ce îți păstrezi răspunsul la stres sub control.

Încearcă o mentalitate de creștere

Tu (poate) deja predai elevilor tăi să aibă o mentalitate de creștere. Dar o practici și tu? O mentalitate de creștere nu este despre a ajunge mai bun la matematică sau să rezolvi o notă proastă. Ea te poate proteja împotriva efectelor proaste ale stresului. De exemplu, femeile dintr-un studiu (*5), care au văzut greșelile trecute ca pe experiențe de învățare au raportat o mai mare hotărâre în viață, mai bune relații cu alții și mai multă încredere în abilitățile lor de a face față provocărilor cu care s-au confruntat.

*5 – http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0092656615000586

resilience-facebook-495x400

Este important faptul că aceasta este o mentalitate pe care poți să o alegi. Un alt studiu (*6) a cerut participanților să se gândească la o experiență recentă care le-a provocat mânie, tristețe sau rușine. În mod normal, aceasta ar fi provocat niveluri de stres și creșterea tensiunii. Cu toate acestea, când participanții s-au gândit la ce ar putea învăța din această experiență, au avut un răspuns cardio-vascular mai sănătos. Ei au raportat de asemenea sentimente de recunoștință și bucurie.

*6 – http://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/17439761003790997

Pune asta în practică: Când te regăsești deprimat de o situație negativă, întreabă-te cum poate contribui asta la obiectivele tale personale. Ce lecție poți învăța din ce s-a întâmplat? Poate fi asta un puct de pornire pentru o schimbare pozitivă în clasa ta, în școala ta (sau în viața ta)?

resilience

Practică Reziliența vicarului

Când mă simt deprimată din cauza predării, mă gândesc la unul din cei mai favoriți elevi ai mei. Era un student la Stanford care a fost dezmoștenit de familia sa când au descoperit că este gay. El și-a completat studiile în timp ce s-a susținut singur, a devenit avocat pentru adolescenții LGBT și și-a continuat studiile, la medicină. Reamintindu-mi forța lui și apreciind micul rol pe care l-am avut în creșterea lui, îmi dă o motivație reînnoită pentru a preda.

Acesta este un exemplu a ceea ce psihologii numesc reziliența vicarului – răsturnarea stresului contagios. Este abilitatea de a „prinde” reziliență de la aceia pe care îi vezi perseverând, crescând și înflorind. În timp ce reziliența vicarului a fost întâi observată (*7) la supraviețuitorii violenței politice, cercetările demonstrează că profesorii o experimentează și ei (*8) – de exemplu, când ești martorul evoluției unui elev / student care învață și reușește în ciuda adversităților de acasă.

*7 – http://psycnet.apa.org/?&fa=main.doiLanding&doi=10.1037/ort0000180

*8 – http://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/10926771.2014.904468

Pune asta în practică: Noi cu toții ne-am confruntat cu situații sau elevi / studenți dificili – și asta îți poate aduce suportul moral de care ai nevoie. Dar pune în balanță acest obicei reamintindu-ți să reflectezi la ceea ce este mai înălțător în munca ta. Fă un ritual din a te gândi la sfârșitul unei zile de școală la un elev care a demonstrat caracter, curaj sau bunătate. Împărtășește poveștile tale favorite cu alții.

people-casual-office-meeting

Gândește-te la trăsăturile noastre umane comune

Oamenii deseori subestimează gradul în care ceilalți își împărtășesc sforțările – și să te simți singur te face să faci față mai greu. O mentalitate ca „Eu sunt singurul” poate duce la comportamente distructive (*9) cum este mâncatul pe bază de stres, amânările și ascunderea problemelor față de ceilalți.

*9 – http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1751-9004.2009.00246.x/abstract

Prin contrast, știind că ceilalți împărtășesc stresul tău este o puternică sursă de reziliență. Oamenii care păstrează o mentalitate a comunității umane este mai puțin probabil să renunțe la obiectivele lor, vor fi mai dornici să vorbească cu ceilalți despre problemele lor și e mai probabil vor fi susținuți atunci când au nevoie. De asemenea este mai probabil ca ei să găsească sensul și finalitatea muncii lor (*10), și mai puțin probabil să încerce o epuizare emoțională, un simț al deconectării sociale și o lipsă de putere care contribuie la epuizarea nervoasă.

*10 – http://link.springer.com/article/10.1007%2Fs11089-011-0377-0

Pune asta în practică: Când te simți stresat, amintește-ți că nu ești singur. Amintește-ți ție că profesorii de pretutindeni sunt frustrați din cauza acelorași factori de stres. Gândește-te îndeaproape la colegii lângă care te confrunți cu aceeași situație. Lasă această mentalitate să te împingă să te conectezi cu ceilalți pentru a putea împărtăși idei, strategii de schimbare și acea necesară auto-compasiune.

resilience-2

Sursa: https://www.edutopia.org/article/4-powerful-mindsets-turn-stress-into-positive-force-kelly-mcgonigal?utm_source=SilverpopMailing&utm_medium=email&utm_campaign=110216%20enews%20burnout&utm_content=&utm_term=fea1hed&spMailingID=15791527&spUserID=MjkzNTE5MjYzODI5S0&spJobID=900433857&spReportId=OTAwNDMzODU3S0

will-power-instinctDr. Kelly McGonigal este psiholog în domeniul sănătății și lector la Stanford University. Ca pionier în domeniul “științei în ajutor”, misiunea ei este să traducă viziunile din domeniul psihologiei și neuro-științelor în strategii practice care susțin starea personală de bine și întăresc comunitățile.

Ea este autoarea câtorva cărți, incluzând un bestseller internațional – “The Willpower Instinct” și cea mai recentă carte, “The Upside of Stress.” Discursul său TED “How to Make Stress Your Friend” (Cum să faci stresul prietenul tău) este unul din cele mai vizionate 20 de discursuri din toate timpurile, cu peste 10 milioane de vizionări. Îl puteți vedea aici:

https://www.ted.com/talks/kelly_mcgonigal_how_to_make_stress_your_friend?language=en

upside-of-stress-banner(are traducere în limba română)

În cadrul Stanford Center for Compassion and Altruism, ea este autor al training-ului Cultivarea Compasiunii și a studiat cum conexiunile sociale pot promova sănătatea, fericirea și reziliența.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s