Specialiștii atrag din ce în ce mai des atenția că ar trebui sa ne preocupe mai mult sănătatea mintală a copiilor. În general, sănătatea mintală a copiilor și adolescenților din România este mult mai afectată comparativ cu cea a copiilor din alte state. Aproape 33% dintre adolescenții români cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani au raportat o dispoziție tristă de mai multe ori într-o săptămână, comparativ cu o medie de 13%, între cele 45 de țări incluse într-un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății.

Într-un studiu realizat în România în anul 2020, cu 10.114 adolescenți din toate județele țării (vârsta medie 17 ani), 48,9% dintre tineri au avut cel puțin o dată gânduri de suicid, 27,1% erau triști tot timpul și nu puteau scăpa de tristețe, 21,5% au avut perioade în care s-au simțit depresivi în ultimele șase luni. Într-un alt studiu comparativ se sublinia faptul că rata suicidului în România la adolescenții sub 15 ani este mai mare decât media europeană.

Totodată, ierarhia tulburărilor mintale diagnosticate era următoarea: tulburările de conduită (24,19%), tulburări de deficit de atenție și hiperactivitate (22,65%), tulburările de anxietate (19,23%), tulburările din spectrul autist (14,47%), episod depresiv (9,14%), tulburările de atașament (4,3%), fobia școlară (3,1%), tulburările de comportament alimentar (2.88%).

Și nu este vorba doar despre copiii proveniți din medii dezavantajate, din familii dezorganizate sau cei cu rezultate slabe la învățătură.

Articolul pe care vi-l propunem astăzi, scris de Clementina Jose, vorbește despre problemele care apar chiar la copiii cu rezultate școlare foarte bune.

Clementina Jose este un supervizor dedicat din domeniul asistenței sociale, care coordonează mai multe programe în cadrul unei organizații nonprofit, dedicate unor schimbări transformatoare în domeniul educației. Cu un accent pe dezvoltarea profesională sustenabilă a programelor SEL – de învățare socio-emoțională, ea oferă și un suport clinic vital elevilor, profesorilor și profesorilor asistenți din mai multe școli.

Ca profesionistă angajată să amplifice îngrijirea de sănătate mintală informată cultural pentru tinerii marginalizați din comunitățile de culoare, Clementina este condusă de pasiunea de a produce schimbări cu impact și de a crea un viitor mai luminos pentru toți.

Unii dintre elevii cu rezultate școlare bune se luptă cu sindromul impostorului și sănătatea lor mintală ar beneficia dacă ar primi un sprijin specific.

Elevii cu rezultate bune și foarte bune par adesea încrezători, motivați și capabili să-și controleze succesul la învățătură. Cu toate acestea, sub acest exterior aparent, mulți dintre acești elevi se confruntă cu diverse probleme de sănătate mintală, inclusiv anxietatea, îndoiala de sine și perfecționismul*. Presiunea de a îndeplini în mod constant așteptările ridicate, atât interne, cât și externe, le poate afecta bunăstarea emoțională.

* https://www.edutopia.org/article/anxious-generation-school

Din păcate, aceste probleme trec adesea neobservate pentru că sunt mascate de însăși succesul care le definește. Dar, cu un sprijin potrivit, școlile pot oferi un mediu mai bun în care elevii cu rezultate înalte să se simtă împuterniciți să acorde prioritate bunăstării lor emoționale împreuna cu succesul lor școlar.

Ce este Sindromul impostorului și cum îl pot aborda școlile?

Sindromul impostorului este un fenomen psihologic prin care elevii cu rezultate bune, în ciuda dovezilor succesului lor, simt că nu merită notele bune sau laudele și își fac griji că vor fi „descoperiți” că au comis o fraudă. Această problemă este comună în rândul elevilor care excelează din punct de vedere academic, dar se luptă cu sentimente intense de îndoială de sine. Recunoașterea și abordarea timpurie a sindromului impostorului poate preveni situațiile în care acesta ajunge să aibă un impact semnificativ asupra sănătății mintale a elevilor.

Organizarea unor workshop-uri pentru Sindromul impostorului

Una din strategiile cruciale pentru sprijinirea elevilor cu performanțe înalte care sunt depistați că ar suferi de acest sindrom este organizarea sau găzduirea de ateliere axate în mod special pe recunoașterea și gestionarea sindromului impostorului. Aceste ateliere ar trebui să fie concepute pentru toți elevii, deoarece trăsăturile asociate cu sindromul impostorului, cum ar fi perfecționismul, anxietatea și teama de eșec, sunt adesea prezente la cei mai de succes copii și tineri. În conducerea acestui atelier, am colaborat cu consilieri și profesioniști din domeniul sănătății mintale pentru a oferi o abordare receptivă din punct de vedere cultural, în special pentru educatorii care lucrează cu elevii din comunitățile de culoare – la noi, romii.

M-am concentrat pe a-i ajuta pe profesori să recunoască semnele sindromului impostorului, în special la elevii care se confruntă cu provocările suplimentare ale barierelor sistemice și așteptărilor societății. Prin discuții de grup, exerciții de jurnalistică și scenarii de joc de rol, am ghidat educatorii în navigarea discuțiilor cu elevii cu privire la experiențele lor și, totodată le-am oferit elevilor strategii pentru a-și înfrunta îndoielile de sine.

Am subliniat importanta construiri rezilienței, practicării auto-compasiunii și învățarea elevilor cu acceptarea eșecului ca parte a procesului de învățare**. Echipând educatorii cu aceste instrumente, am urmărit să îi împuternicesc să-și susțină elevii în navigarea prin sindromul impostorului, promovând un sentiment de apartenență și încredere care i-ar ajuta pe elevi să prospere din punct de vedere academic, în ciuda provocărilor cu care se pot confrunta.

** https://www.edutopia.org/article/simple-tool-fostering-growth-mindset – Unelte simple care încurajează mentalitatea deschisă, de creștere

Pe lângă ateliere, profesorii și consilierii școlari pot integra discuțiile despre sindromul impostorului în sesiunile obișnuite de consiliere sau activitățile de clasă pentru a normaliza aceste conversații și pentru a-i face pe elevi să se simtă mai confortabil în căutarea ajutorului.

Reîncadrarea noțiunii de succes: o schimbare socială mai degrabă decât un efort școlar?

Reîncadrarea noțiunii de succes, de la perfecțiune la creștere, este o strategie esențială pentru a sprijini sănătatea mintală a elevilor cu rezultate înalte. Din păcate, această schimbare nu este ceva ce poate fi realizat doar în interiorul zidurilor unei școli.

Succesul este adesea definit de presiunile externe din partea părinților, a mass-media și a societății, care celebrează realizările măsurabile, cum ar fi notele și premiile, mai presus decât creșterea personală și rezistența.

Cu toate acestea, în cadrul școlii, putem începe să schimbăm narațiunea celebrând progresul, efortul și rezistența, mai degrabă decât să ne concentrăm exclusiv pe rezultate. Când promovăm o cultură școlară*** care prețuiește procesul de învățare și îmbrățișează greșelile, elevii vor începe să interiorizeze ideea că succesul înseamnă mai mult decât note perfecte. Încurajându-i pe elevi să-și stabilească obiective realiste și echilibrate, care acordă prioritate creșterii emoționale, auto-compasiunii și rezistenței, putem reduce anxietatea care însoțește adesea căutarea perfecțiunii.

*** https://www.edutopia.org/article/cultivating-growth-mindset-schoolwide – Să cultivăm mentalitatea deschisă înîntreaga școală

În timp ce această schimbare culturală va necesita probabil mai mult decât eforturile unei școli, educatorii pot servi drept modele, recunoscându-și public propriile greșeli și subliniind efortul în locul perfecțiunii în clasă. Recunoașterea faptului că eșecul nu este ceva de care să ne fie rușine, ci ceva pe care toată lumea îl experimentează poate ajuta la ușurarea presiunii asupra elevilor și la reducerea sentimentelor de inadecvare.

– https://www.edutopia.org/article/teachers-need-growth-mindset-christina-gil – Si profesorii au nevoie de mentalitatea deschisă

Abordarea presiunilor externe cu care se confruntă elevii

În timp ce consilierii școlari joacă un rol important în susținerea sănătății mintale a elevilor cu performanțe înalte, există limitări ale influenței lor în contracararea presiunilor externe cu care se confruntă acești elevi. Elevii cu performanțe înalte primesc în mod constant mesaje de la familiile lor, de la colegi și din societate despre cum ar trebui să arate succesul. Aceste mesaje subliniază adesea realizările academice, realizările vizibile și validarea externă, lăsând puțin loc elevilor să-și recunoască luptele sau vulnerabilitățile interne.

Un consilier școlar poate oferi sprijin emoțional, strategii de consolidare a rezilienței și mecanisme de adaptare, dar nu poate contracara pe deplin aceste presiuni externe. Cu toate acestea, ei pot juca un rol crucial în a-i ajuta pe elevi să gestioneze tensiunea dintre așteptările societății și bunăstarea personală. Prin sesiuni individuale de consiliere și ateliere de grup (cum ar fi cele axate pe sindromul impostorului), consilierii pot oferi elevilor instrumente pentru a naviga prin aceste presiuni, acordând în același timp prioritate sănătății lor emoționale.

Prin crearea unui spațiu sigur pentru ca elevii să-și poată explora sentimentele și provocările, consilierii îi pot ajuta pe elevi să recunoască faptul că bunăstarea mentală este la fel de importantă ca și succesul academic. Ei îi pot învăța pe elevi să stabilească limite, să se angajeze în îngrijirea de sine și să caute ajutor atunci când este nevoie. În timp ce consilierii școlari nu pot șterge toate mesajele externe despre succes, ei pot oferi elevilor abilitățile de a gestiona aceste mesaje în moduri sănătoase. Sprijinirea sănătății mintale a studenților cu rezultate înalte necesită o abordare cu mai multe fațete, cu accent pe abordarea unor probleme precum sindromul impostorului, reformularea succesului și oferirea de sprijin pentru sănătate. Atelierele privind sindromul impostorului pot oferi studenților limbajul și strategiile de care au nevoie pentru a gestiona îndoiala de sine și pentru a-și construi reziliența.

Prin recadrarea succesului pentru a include efortul, creșterea și dezvoltarea personală, școlile pot contribui la reducerea presiunii care însoțește adesea perfecționismul, asigurându-se că elevii cu rezultate înalte prosperă nu doar din punct de vedere academic, ci și emoțional.

Sursa: https://www.edutopia.org/article/addressing-imposter-syndrome-high-achieving-students