Nu este o noutate faptul că știința și tehnologia evoluează în ritm alert, iar cunoștințele noastre despre lume, despre cum funcționează lucrurile pe planeta noastră și în univers, cum funcționează natura în general, sau organismul sau mintea umană se schimbă constant. Este motivul principal datorită căruia și sistemul de educație trebuie să se schimbe radical, dintr-un sistem de simplă transmitere de cunoștințe, într-un sistem în care un obiectiv primordial este cel de a-i învăța pe copii și tineri să caute și să înțeleagă informații noi și să învețe să învețe singuri. Pentru că nu știm exact pentru ce îi vom pregăti, atâta timp cât încă nu știm cum vor arăta meseriile viitorului.

Cum îi pregătim pe copii și tineri pentru a face față necunoscutului?

Este întrebarea la care caută răspunsul și A.J.Juliani în articolul de ai jos.

În centrul cărții Empower (Împuternicește) pe care am scris-o împreună cu John Spencer a existat o idee de bază.

– Treaba noastră nu este să pregătim copiii pentru „ceva”. Treaba noastră este să ajutăm elevii să se pregătească pentru „orice”.

Credem că fiecare copil merită să-și stăpânească procesul de învățare (la fel ca și adulții). Educatorii sunt cei care îi pot împuternici pe elevi să stăpânească învățarea pe tot parcursul vieții.

După cum a spus celebrul B.B. King, „Cel mai bun lucru care se poate spune despre învățare este că nimeni nu ți-o poate lua.”

Acesta este motivul pentru care ne educăm elevii. Este în beneficiul lor. Când văd oameni care se ceartă online despre care este „cel mai bun” mod de a preda elevilor, eu văd o mulțime de adulți cărora le pasă de copiii noștri și de educația lor.

Sigur, există o varietate de opinii, cercetări de sprijin și dezbateri care pot avea loc – dar în cele din urmă, dincolo de toate acestea, există speranța că putem face mai bine pentru copiii noștri și îi putem ajuta să aibă succes în școală și în afara ei.

Această speranță mă încântă și mă entuziasmează când mă gândesc la viitorul învățării. Dar, nu ne ușurează cu nimic munca.

Dilema predării

Ca părinți și profesori, suntem într–o dilemă continuă legată de elevii și copiii noștri. Avem aceeași dilemă atunci când îi ajutăm pe colegi sau pe alții de la locul de muncă. Vor exista de multe ori situații când poți ajuta cu ușurință pe cineva să atingă un anumit nivel de succes făcând munca pentru el.

Pentru copiii noștri, un exemplu de acest fel ar putea fi când îi ținem de mână în timp ce învață să meargă.

Pentru elevii noștri, acest lucru poate fi oferirea unui organizator grafic pentru scrierea unui eseu. Să-i ții de mână este un prim pas grozav pentru a ghida procesul de mers, la fel cum oferirea unui organizator grafic îi ajută să-și dezvolte gândirea și scrisul. Dar, în cele din urmă, pentru a-i face să învețe să meargă singuri va trebui să renunțe la mână și, ca profesor, pentru a-i face să scrie pentru ei înșiși și să-și dezvolte o voce unică în acest proces, trebuie să treacă printr-o eliberarea treptată a responsabilității.

Avem posibilitatea să alegem – fie să le permitem să greșească sau chiar să eșueze și să le oferim sprijin sau să continuăm să lucrăm pentru ei ca să ne fie mai ușor. Jessica Lahey a scris în 2013 un articol despre „De ce părinții trebuie să-și lase copiii să eșueze”*, din care citez:

– Acesta este situația pe care o vedem noi, profesorii, cel mai des: ceea ce autorii numesc părinți cu „reactivitate ridicată și exigență scăzută”. Acești părinți sunt foarte receptivi la nevoile și problemele percepute ale copiilor lor și nu le oferă copiilor șansa de a-și rezolva propriile probleme. Acești părinți „se grăbesc la școală la capriciul unui apel telefonic primit de la copilul lor pentru a livra lucruri precum prânzuri uitate, teme uitate, uniforme uitate” și sunt cei care „cer note mai bune la rapoartele semestrului final sau amenință cu retragerea de la școală”.

* https://www.theatlantic.com/national/archive/2013/01/why-parents-need-to-let-their-children-fail/272603/ – De ce părinții trebuie să-și lase copiii să eșueze

Studiul menționat de Lahey**, descrie efectul pe care îl are acest supra-parenting asupra copiilor noștri și impactul pe care îl are asupra procesului de învățare.

Aș întreba dacă suntem și noi vinovați de „supra-predare” și de a le permite elevilor să participe la procesul de învățare astfel încât să se sprijine pe ajutorul adulților, în loc să-i ajutăm să-și dea seama ei înșiși de ce pot face.

** http://eprints.qut.edu.au/55005/ – Poate un părinte să facă prea multe pentru copilul său? O examinare a conceptului de supra-parenting făcută de profesioniștii în parenting

Ghidarea procesului

Când am scris, Treaba noastră este să ajutăm studenții să se pregătească pentru „orice”, ideea era simplă. Nu știm ce ne va rezerva viitorul. Nu am fi putut prezice cum va afecta pandemia educația și munca. Nu am fi putut prezice modul în care computerele și internetul au/ vor avea impact asupra educației și muncii.

În acest moment, putem prezice ce tipuri de schimbări se vor petrece din cauza inteligenței artificiale în educație și muncă. Dar știm că, după absolvire copiii noștri (la fel ca noi) vor trebui în mod constant să navigheze în necunoscut și să fie pregătiți pentru orice.

Întrebarea pe care am pus-o este: Ce tipuri de experiențe de învățare îi ajută pe cursanți să se pregătească pentru orice?

Ce experiențe de învățare le atrag atenția, îi angajează la un nivel înalt și conduc la transferul de cunoștințe și abilități în situații unice și noi?

Răspunsul a fost simplu, dar este ceva care a continuat să apară din nou și din nou: experiențe de învățare semnificative și relevante.

Când mi-am propus să scriu cartea Meaningful & Relevant: Engaging Learners in an Age of Distraction, m-am scufundat profund în multe din cercetările actuale despre învățare. Din 2019-2022 au apărut câteva studii care sunt borne de reper.

Nu toate au fost „descoperiri noi”, dar multe au făcut lumină asupra domeniilor care funcționau… și eșuau în experiența noastră actuală de școlarizare.

P.S. Un exemplu de experiență relevantă – Școala-fermă – https://www.youtube.com/watch?v=bFo_IqoM60A

În noua carte împărtășesc o mulțime de studii care susțin nevoia de experiențe de învățare semnificative și relevante. Iată 10 despre care scriu în carte:

1. Elevii cred că prelegerile (prezentarea informației) sunt cele mai bune, dar cercetările sugerează că seînșală (#1): cursanții nu au întotdeauna percepția corectă a învățării (și există o puternică anti-corelație între percepție și realizările lor).

#1 https://creeracord.com/2022/11/16/atunci-cand-vorbim-despre-invatare-perceptia-nu-reprezinta-intotdeauna-realitatea/

2. Tehnicile comune pentru managementul clasei ale profesorilor experți se concentrează pe strategii proactive (#2): Potrivit unor noi cercetări, acest lucru nu este întâmplător. În timp ce unele izbucniri sunt inevitabile în mediul școlar, profesorii experți răspund acestor fenomene din sălile de clasă cu strategii proactive, de construire a relațiilor, care adesea previn comportamentul inadecvat înainte de a erupe. De asemenea, ei abordează disciplina într-un mod mai holistic decât omologii lor cu mai puțină experiență, reîncadrând în mod constant comportamentul inadecvat în contextul mai larg al modului în care lecțiile pot fi mai antrenante sau cât de clar își comunică așteptările”.

#2 https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0742051X20314347?via%3Dihub – Abilitățile specifice situației ale profesorilor începători și experți în ceea ce privește managementul clasei: Ce percep, interpretează și sugerează ei?

#2 https://www.edutopia.org/article/how-novice-and-expert-teachers-approach-classroom-management-differently

3. Puterea butonului de ”pauză” (#3) 
   „Când predați elevilor concepte fundamentale, o lecție video prevăzută cu un simplu buton de ”pauză”, de exemplu, le poate permite elevilor să se reseteze cognitiv pe măsură ce își ating limitele de atenție”, a concluzionat un studiu din 2022. Butoanele de pauză, precum butoanele de derulare înapoi, sunt, de asemenea, cruciale pentru cursanți, atunci când întâlnesc „materiale complexe de învățare”, au „cunoștințe anterioare scăzute” sau prezintă „capacități scăzute de memorie de lucru”.

#3 https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0360131521002323?via%3Dihub – Apăsând butonul: de ce întrerup cursanții videoclipurile online?

4. PBL – Funcționează pentru toți elevii în atât de multe situații diferite (#4): „Două noi studii la scară largă – care cuprind peste 6.000 de elevi din 114 școli diverse din întreaga țară – oferă acum dovezi că o abordare bine structurată, bazată pe proiecte, stimulează învățarea pentru o gamă largă de elevi. În aceste studii, care au fost finanțate de Lucas Education Research, o divizie soră a Edutopia, elevii de liceu și clasele elementare s-au implicat în proiecte provocatoare care i-au făcut să proiecteze sisteme de apă pentru fermele locale, sau să creeze jucării folosind obiecte simple de uz casnic pentru a afla despre gravitație, frecare și forță. Testele ulterioare au dezvăluit câștiguri în învățare – cu mult peste cele experimentate de elevi în sălile de clasă tradiționale – și acele câștiguri păreau să ”ridice toate bărcile”, persistând indiferent de nivelul clasei socio-economice, al rasei și nivelurilor de lectură.

#4 https://www.edutopia.org/article/new-research-makes-powerful-case-pbl – Noi cercetări fac din PBL un caz puternic

5. O abordare mai bună pentru a deveni o școală mai bună (#5): „Este timpul să regândim definiția a ceea ce este o „școală bună”, susțin cercetătorii într-un studiu publicat la sfârșitul anului 2020.⁣ Acest lucru se datorează faptului că măsurătorile tipice ale calității școlii, cum ar fi notele la teste, oferă adesea o imagine incompletă și înșelătoare, au descoperit cercetătorii. Studiul a analizat peste 150.000 de elevi de clasa a IX-a care au urmat școlile publice din Chicago și a concluzionat că cele care accentuarea dimensiunilor sociale și emoționale ale învățării – construirea relațiilor, sentimentul de apartenență și reziliența, de exemplu – îmbunătățesc ratele de absolvire a liceului și de înscriere la colegiu atât pentru elevii cu venituri mari, cât și pentru cei cu venituri mici, învingând școlile care se concentrează în primul rând pe îmbunătățirea notelor la teste”.

#5 https://www.nber.org/papers/w28194 – Cine beneficiază de participarea la cursurile unor licee eficiente?

6. Predarea este una din cele mai bune modalități de a demonstra învățarea (#6) „Una dintre cele mai bune modalități de a învăța un concept este să-l explici/ predai altcuiva. Dar trebuie să intri într-adevăr în pielea unui profesor sau simpla așteptare de a preda este soluția? Într-un studiu din 2021, cercetătorii au împărțit. elevii în două grupuri și le-au dat fiecăruia câte un pasaj științific despre efectul Doppler – un fenomen asociat cu undele de sunet și lumină care explică de exemplu schimbarea treptată a tonului și a înălțimii pe măsură ce o mașină se îndepărtează de punctul de observare. Elevii dintr-un grup au studiat textul ca pregătire pentru un test, celorlalți li s-a spus că vor preda materialul unui alt elev și au fost testați cu privire la reamintirea reală a efectului Doppler și capacitatea lor de a trage concluzii mai profunde din citirea textului. Cei care s-au pregătit pentru a preda au demonstrat o creștere a capacității lor de a face inferențe cu 24% mai mare. Cercetarea sugerează că a le cere elevilor să se pregătească pentru a preda ceva – sau a-i încuraja să se gândească „aș putea să predau asta altcuiva?” – poate modifica semnificativ traiectoria lor de învățare”.

#6 https://psycnet.apa.org/doiLanding?doi=10.1037%2Fedu0000657 – Așteptarea de a preda afectează învățarea în timpul studierii textelor explicative.

7. Generarea de întrebări este mai bună decât majoritatea strategiilor de studiu (#7) Unele dintre cele mai populare strategii de studiu – evidențierea pasajelor, recitirea notelor și sublinierea propozițiilor cheie – s-a demonstrat că sunt, de asemenea, printre cele mai puțin eficiente. Un studiu din 2020 a evidențiat o alternativă mai eficientă: puneți elevii să genereze întrebări despre învățarea lor și îndemnați-i treptat să pună întrebări de aprofundare. În cadrul studiului, elevii care au studiat un subiect și apoi au generat propriile întrebări au obținut o medie cu 14 puncte procentuale mai mult la un test decât elevii care au folosit strategii pasive, cum ar fi studierea notelor și recitirea materialelor din clasă. Cercetătorii au descoperit că formularea de întrebări nu numai că i-a încurajat pe elevi să se gândească mai profund asupra subiectului, dar le-a întărit și capacitatea de a-și aminti ceea ce studiau.

#7 https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/acp.3639 – Compararea efectelor generării de întrebări, a testării și re-studierii materialului asupra reamintirii pe termen lung, la eleviidin educațiapreuniversitară

8. Recompensele extrinseci nu funcționează (#8): „Am comparat efectele pe termen lung ale generării de întrebări de către cursanți cu răspunsul la întrebări (adică, testarea) și re-studierea în contextul unei prelegeri universitare. Spre deosebire de studiile anterioare, studenții nu erau pregătiți pentru strategiile de învățare, conținutul de învățare a fost experimental controlat, iar efectele asupra cunoștințelor faptice și de transfer au fost examinate. Performanța generală de reamintire a studenților după o săptămână a dovedit că au profitat din generarea de întrebări și testare (în timpul învățării, n.n.), dar nu din re-studiere. Când s-au analizat separat efectele asupra ambelor tipuri de cunoștințe, analizele tradiționale au arătat că numai cunoștințele faptice păreau să beneficieze de testare. Cu toate acestea, analiza Bayesian suplimentară a sugerat că generarea de întrebări și testarea beneficiază în mod similar de cunoștințe faptice și de transfer în comparație cu re-studierea. Generarea de întrebări pare astfel să fie o altă strategie de învățare puternică, care produce efecte similare testării asupra reținerii pe termen lung a conținutului de învățare coerent în contexte educaționale, iar aceste efecte apar pentru cunoștințe faptice și de transfer.”

#8 https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0749597818306083?via%3Dihub – Efectul demotivant (și mesajul neintenționat) al premiilor

Niciun studiu nu va spune întreaga poveste, dar ceea ce îmi place la o gamă largă de cercetări sunt tendințele pe care continuăm să le vedem. Copiii au nevoie de tot felul de experiențe de învățare, dar atunci când acele experiențe sunt semnificative și relevante, începem să vedem o cale către transferul de implicare.

Darul de a ști să înveți

Cartea lui Lahey, The Gift of Failure (Darul eșecului), oferă câteva cercetări critice despre motivul pentru care să-i lași pe elevi să-și dea seama ce este mai bine pentru ei în acest moment, în viitorul lor și în înțelegerea cum poate arăta învățarea. De fapt, să-i lași pe copiii noștri să „își dea seama” singuri este una dintre modalitățile cele mai puternice de a le oferi proprietatea asupra vieții proprii și a căilor lor de învățare.

Asta nu înseamnă că ar trebui să-și dea seama întotdeauna singuri, de orice, ci despre cum o înlocuire constantă a propriilor eforturi și judecăți le împiedică învățarea. Acesta este adevăratul dar de a învăța la care a făcut referire B.B. King.

Când am învățat să merg pe bicicletă, nimeni nu mi-a putut da acea îndemânare. Tatăl meu m-a ajutat la început să merg, m-a ghidat în acest proces și apoi m-a lăsat să cad și să mă ridic din nou până când am înțeles singur ce trebuie să fac.

Când am învățat să codific, profesorul meu, domnul Flynn, a ghidat acest proces. A pus la punct tot felul de scenarii desfășurate și structurate care m-au ajutat să învăț. Apoi ne-a lăsat să ne creăm propriile jocuri, iar din acest proces am învățat atât de multe.

Sunt sigur că toți putem enumera multe alte exemple în care am fost sprijiniți, părinții sau profesorii ne-au oferit îndrumări și în cele din urmă a trebuit să transferăm aceste cunoștințe pe cont propriu.

Așadar, să le oferim copiilor acel dar de a învăța încă din școală și să nu așteptăm până când vor ieși în „lumea reală” pentru a avea momente de proprietate, agenție, luptă și succes.

Sursa: https://www.ajjuliani.com/blog/helping-students-prepare-themselves-for-anything