Cercetările științifice au demonstrat de mult că relațiile din interiorul unei clase și cele din școală, cultura școlii au o importanță mult mai mare chiar decât dotările școlii în ceea ce privește rezultatele pe care le obțin elevii care învață în acea școală.
Acest lucru a fost evidențiat și în perioada pandemiei, când elevii profesorilor care s-au străduit să ”umanizeze” relațiile online cu elevii lor, au avut mai puține pierderi de învățare decât cei ai profesorilor care au predat în mod mecanic, fără să arate empatie.
Iată ce spune și Dr. Linda Darling-Hammond în filmul de mai jos:
– ”Relațiile puternice sunt sunt esențiale în procesul de învățare”.
– https://www.edutopia.org/video/power-relationships-schools
Care sunt relațiile cele mai importante pentru a obține succesul într-o clasă ne spune și Natalie Lalagos, în articolul de mai jos, tot din Edutopia.
Natalie Lalagos este o profesoară de limba spaniolă, pasionată de globalizarea sălii de clasă, multilingvism și educația ca act de justiție socială. În prezent, ea construiește un program de credite pentru liceu și facultate, care îi învață pe elevi abilitățile de a traduce din engleză în limba lor maternă, oferindu-le și experiența unui stagiu. În cei 11 ani de predare, Natalie a lucrat ca profesor și antrenor de instruire pentru profesori. În prezent ea predă în Hawai’i, în timp ce derulează un nou program de sprijin pentru profesoriidin școala ei. Natalie face și improvizație la Teatrul Aloha și este pasionată de activitățile în aer liber.

Construirea relațiilor dintr-o clasă poate începe cu relația profesor-elev, dar nu ar trebui să se termine aici.
În calitate de profesori, știm deja că una din cheile unui an școlar de succes este crearea de relații puternice cu elevii noștri și, totuși, aceasta nu este singura relație din clasă pe care trebuie să o luăm în considerare și să ne străduim să o creștem.
Iată care sunt cele patru relații cheie din clasă pe care să le luați în considerare:
1. De la profesor la elev, individual: Se simte fiecare elev văzut și cunoscut ca individ de către profesorul său?
2. De la profesor la întreaga clasă: Cum se leagă clasa în ansamblu și își cunoaște profesorul și care este identitatea acelui profesor în fața clasei?
3. De la elev la elev: Au elevii legături între ei și se cunosc ca indivizi?
4. De la elev către întreaga clasă: Ce sentiment de apartenență are un elev față de clasă, ca unitate?
Sala noastră de clasă este ca o pădure – o entitate vie care respiră, cu multe părți individuale care trebuie să lucreze împreună – și, prin urmare, toate aceste relații trebuie luate în considerare pentru ca întreaga clasă și fiecare elev să prospere.

Relația 1: De la profesor la elevul individual
Chestionarele care au ca scop cunoașterea elevilor sunt incredibil de importante, dar este mult mai dăunător să nu ții cont în mod semnificativ de răspunsurile elevilor decât să nu faci deloc un sondaj. Elevii, în special cei mai mari vor vedea utilizarea acestor sondaje ca fiind ceva superficial și își vor da seama că este puțin probabil să folosești rezultatele sondajului lor. Nu le cere ceea ce nu vei folosi.
Strategii pe care puteți să le folosiți:
Scrieți scrisori și note individuale elevilor și răspundeți la replicile pe care le dau elevii la întrebările pe care le postați pe Google Classroom.
În fiecare săptămână, desemnați anumiți elevi cu care să vă conectați.
Încheiați săptămâna făcând apeluri acasă la elevi, vorbind despre aspectele bune și oferind detalii despre cum au excelat elevii în acea săptămână.
Relația 2: De la profesor la întreaga clasă
Unii dintre elevi pot avea la nivel personal o relație delicată sau fantastică cu profesorul, dar relația întregii clase cu profesorul poate fi foarte diferită. Am avut o clasă la care, în ansamblu, nu m-am raportat bine, dar în același timp aveam o mână de elevi din cadrul acelei clase cu care am avut relații grozave și care au ajuns să facă și următoarea clasă cu mine, în anul următor. Acești elevi ar putea spune că am fost extrem de drăguț și grijuliu, dar ar putea, de asemenea, să observe că am fost mai frustrat de relația cu clasa în ansamblu (în ciuda eforturilor mele). Atât relația profesorului cu elevii individuali, cât și relația lor cu clasa în ansamblu sunt cruciale pentru a avea o clasă care se desfășoară fluent, pe tot parcursul anului.
Strategii pe care să le folosiți:
Creați împreună reguli, norme de clasă, solicitați în mod regulat feedback-ul clasei, apoi rezumați ideile și împărtășiți tendințele globale din feedback-ul lor, în timp ce le spuneți ce schimbări doriți să faceți ca profesor.
Dezvoltați un sistem de puncte ale clasei, care încurajează camaraderia și competiția amicală între clase și acordați cu generozitate puncte întregii clase în timp ce îi complimentați pentru anumite comportamente.
Asumați-vă și cereți-vă scuze pentru greșeli în mod public și împărtășiți cu ei gândurile și reflecțiile, cu voce tare.
Organizați cercuri săptămânale ale comunității* și, în timpul acestora oferiți cu adevărat recunoștința și aprecierea pentru clasă, în timp ce scoateți ceva specific în evidență, ori de câte ori este posibil.
* https://www.thoughtco.com/class-meetings-responsible-ethical-student-behavior-2081548 – Întâlniri ale clasei care ajută la promovarea unui comportament etic și responsabil al elevilor

Relația 3: De la elev la elev
Deși încep în fiecare an prin a crea împreună cu elevii mei norme de clasă care includ tratarea reciprocă cu respect, acest lucru nu este suficient. Elevii trebuie să se simtă cunoscuți unul de celălalt și au nevoie să experimenteze împreună bucuria, lucru care include uneori profesorul și alteori nu. Vreau ca fiecare elev să se simtă confortabil vorbind cu oricine din clasă. Când elevii experimentează bucuria și râsul împreună, este mult mai probabil să se vadă pe ei ca fiind niște colegi de echipă care ar trebui să se sprijine reciproc, iar asumarea riscurilor devine mai puțin înfricoșătoare.
Strategii pe care să le folosiți:
Încercați jocurile în care își strigă unii altora numele (aruncându-și o minge mică sau alt obiect) și cercurile săptămânale ale comunității.
Atribuiți cu atenție partenerii de bancă (după ce ați cerut contribuția elevilor) și rugați-i pe elevi să se angajeze în conversații atât stupide, cât și serioase de cunoaștere cu întrebări precum „Care este cea mai proastă poveste legată de greșeli?” și „Pe cine admiri cel mai mult și de ce?”
Rugați-i pe elevi să construiască fizic lucruri împreună în echipe mici, să se angajeze în verificări zilnice cu partenerii de bancă și să facă săptămânal auto-reflecții pe care și le împărtășesc.
Configurați jocuri de rutină care să le impună să fie caraghioși astfel încât să facă asta, dar să se poată preface că nu vor. Jocuri în care sunt așteptate greșeli și regulile rămân aceleași, dar modificările de conținut sunt esențiale pentru a reduce anxietatea elevilor.
P.S. Pentru a alege astfel de jocuri, vă recomand Marea Carte a jocurilor**.
Relația 4: De la elev către întreaga clasă:
Vreau ca elevii mei să se simtă ca fiind parte din ceva mai mare decât ei înșiși și să simtă dorința de a aparține grupului. Asta înseamnă că trebuie să facem lucruri ca grup care să-i facă să-și dorească să aparțină acelui grup și că trebuie să dezvoltăm o identitate ca grup. Întreb, de exemplu: Ce înseamnă să fii în a clasa a șasea de spaniolă a doamnei Lalagos? Cine suntem împreună? Ce facem împreună, acele lucruri care ne fac să vrem să arătăm și să fim parte din asta în fiecare zi?
Strategii pe care să le folosiți:
Creați un sistem pentru, și acordați în mod liber puncte de clasă pentru comportamentele individuale și generale din clasă (este de ajutor dacă fiecare clasă concurează cu alte clase de același nivel).
Implicați-vă în momentele de verificare a realizărilor clasei, în care vorbim despre punctele forte ale clasei și despre domeniile de dezvoltare și stabilim momente de bucurie colectivă și momente în care elevii pot aprecia întreaga clasă, cum ar fi cele din în timpul cercurilor comunitare.
Jucați jocuri care necesită cooperare, cum ar fi numărarea până la 20***, și puneți-i să concureze împotriva altor clase.
În calitate de profesor, exprimați-vă aprecierea pentru întregul colectiv al clasei și pentru modul în care ei vă fac ziua mai bună.
*** https://dramaresource.com/count-to-20/

Să găsești timp pentru asta
Știu că mulți dintre noi simțim deasupra capului securea timpului + presiunile legate de curriculum și testele naționale, așa că ne putem spune: „Sună grozav, dar când este timpul să facem toate aceste lucruri?” Simt și eu această presiune dar, acordând prioritate spațiului pentru a construi un sentiment de bucurie și „cunoaștere” (a fi văzut, cunoscut și apreciat de toată lumea) în clasă, vom câștiga foarte mult înapoi, inclusiv timp. Făcând aceste lucruri vom avea apoi mai mult timp, vom putea să ne asumăm riscuri și să explorăm cunoașterea în profunzime, plus ne vom distra mult pe parcurs.
Sursa: https://www.edutopia.org/article/nurturing-positive-relationships-school?
Iată și un comentariu foarte important făcut de unul dintre cititorii articolului original:, Febe C.:
– Acesta este un articol foarte bun, nu doar cu acest cadrul al celor patru relații importante pentru îmbunătățirea eficienței educației la clasă, dar și cu câteva strategii pentru fiecare, care să ne ajute să punem teoria în practică. Totuși, dintr-o abordare socială și constructivistă, în clasele de gimnaziu și liceu (ca orice altă activitate socială, iar educația este în principal de acest tip) mediul care înconjoară elevii este și el un factor de luat în considerare. Acest mediu nu este doar școala în sine, ci și familia și atmosfera din cartierul în care locuiesc elevii. De aceea eu aș include și alte relații în cadru: profesor – familie, familie – familie, elev – familie.
Mulți dintre noi ar putea crede că aceste relații sunt prea exterioare școlii și nu merită să fie pomenite. Cu toate acestea, munca care se face la școală cu elevii, nu se oprește aici, ci va fi întărită și încurajată sau distrusă și diminuată în afara școlii în cadrul acestui mediu „extern”. Prin urmare, cu cât relațiile cu acest mediu extern sunt mai puternice, cu atât învățarea și dezvoltarea abilităților sociale la elevii noștri sunt mai bune. De aceea, munca într-o școală trebuie să aibă un impact și asupra comunității înconjurătoare în care locuiesc elevii săi.
Voi, cititorii noștri, ce părere aveți? Are dreptate Febe?









