Dragi părinți, bunici, profesori, antrenori și elevi/ frați mai mari, pe oriunde v-ați afla în această (încă) vacanță de vară, nu ignorați stresul la care este supus organismul dvs. sau al copiilor atunci când meteorologii anunță ”caniculă”.

Canicula poate fi extrem de periculoasă, în special pentru copii, dar poate fi la fel de periculoasă pentru oameni tineri și în putere, așa cum ne avertizează exemplele reale din cartea lui Jeff Goodard, ”Căldura te poate ucide prima”, o carte foarte bine documentată și relevantă pentru acest subiect.

Iar în această vară, perioadele de caniculă par că nu se mai sfârșesc.

De ce vă atragem atenția?

În primul rând vă rugăm să nu uitați că meteorologii își fac măsurătorile la umbră, iar stațiile meteo sunt situate în afara localităților, unde temperaturile sunt mai mici cu 5-6 grade sau chiar mai mult. Temperaturile în plin soare și în interiorul orașelor sunt cu câteva grade mai mari decât cele anunțate de meteorologi. De aceea, dacă ați observat, în prognoze apare avertizarea de caniculă chiar atunci când sunt prognozate temperaturi de 35-36 de grade.

Cred că toți părinții și bunicii știu că, dacă un copil are febră, medicul le spune să fie atenți ca temperatura corpului să nu depășească 39-40 de grade.

Pentru că temperatura la care corpul uman poate funcționa este de 36,5-37 de grade.

Din păcate, puțini părinți sunt avertizați în legătură cu ce se poate întâmpla dacă un copil sau un adult iese afară atunci când e caniculă. Dacă stă în soare sau aleargă prea mult atunci când afară (sau în casă) sunt 36-39 de grade sau mai mult.

În ciuda mecanismelor de reglare a temperaturii corpului, în anumite condiții, corpul copilului sau adultului expus la temperaturi de peste 36 de grade se poate încălzi prea mult și atunci apare insolația sau hipertermia, care se produce în special atunci când suntem în mișcare, deoarece și activitatea mușchilor provoacă căldură.

Hipertermia, sau temperatura anormal de ridicată a corpului provoacă o serie de reacții fiziologice care pot începe cu amețeli și crampe de căldură și pot duce la insolație – o afecțiune care poate fi, și este deseori fatală.

Când apare insolația, adică atunci când temperatura internă a corpului ajunge la 37,7 – 40 de grade, la început nu se produc daune ireversibile. Organismul încearcă să-și coboare temperatura, orientând sângele spre piele, pentru a reduce temperatura prin transpirație. Atunci când suntem prea mult timp expuși la căldură și mai facem și efort, acest fenomen de reorientare a circulației devine atât de drastic, încât mușchii sau chiar creierul ajung să nu mai primească suficient sânge – de aici crampele, amețelile, vederea încețoșată, leșinul. De multe ori, simpla hidratare (chiar cu apă rece) nu este suficientă ca să combată insolația.

Dar, dacă se intervine rapid și temperatura corpului este scăzută cu ajutorul dușurilor reci sau al gheții, daunele produse de insuficienta irigare a mușchilor și creierului nu sunt permanente.

În schimb, dacă nu dăm atenție simptomelor de insolație situația se agravează rapid. Pe măsură ce temperatura corpului urcă, poate declanșa un dezastru într-o cascadă de evenimente ce au loc la nivelul celular, deoarece metabolismul, ca un reactor nuclear în funcțiune care-și descompune propriile ”cărămizi”, accelerează atât de mult încât organismul nu se mai poate răci și organele interne cedează, rând pe rând, ducând la deces.

Cred că nimeni nu vrea să se expună sau să-și expună copiii la astfel de riscuri.

”Când vine, căldura este invizibilă. Nu încovoaie crengile copacilor și nici nu îți suflă părul de pe față ca să te anunțe că a sosit. Pământul nu se cutremură. Căldura doar te împresoară pe tăcute și acționează asupra ta în moduri pe care nu le poți anticipa sau controla. Transpiri. Inima îți bate cu putere. Ți-e sete. Vederea ți se încețoșează. Simți soarele ca pe țeava unui arme îndreptate spre tine. Plantele arată de parcă ar plânge. Păsările dispar de pe cer și se refugiază în umbra cât mai adâncă. Culorile pălesc. Aerul miroase a ars. Îți poți imagina focul chiar înainte de a-l vedea”, scrie Goodard în prefața cărții.

Așa că, dragi părinți, bunici, profesori, antrenori, frați mai mari, nu uitați că cei mici sunt cei mai expuși la pericolul insolației. Nu-i lăsați să se joace afară, în plin soare, la orele cele mai calde ale zile, hidratați-i și hidratați-vă suficient și fiți atenți la cele mai mici semne care anunță începutul insolației. De multe ori starea de iritare sau plânsul copilului semnalează că acesta are o problemă.

Nu tratați aceste semne cu indiferență!

Cu drag,

Rodica Bărbuță