Așa cum v-am povestit în articole anterioare, imediat după pandemie prietenul nostru A.J.Juliani a creat o platformă și o comunitate de învățare pentru profesorii din SUA. Schimburile de experiență și modelele de lucru promovate în această comunitate au dus recent și la apariția unei noi cărți, ”Semnificativ și relevant: cum să implici toți cursanții într-o eră a distragerilor” (Meaningfull and Relevant: How to engage all learners în a Era of Distraction). Puteți regăsi un sumar al acestei cărți în acest video:

– https://www.loom.com/share/4bf890fdf5864af3be59cf0060285695

(ahh, ce rău îmi pare că nu avem instalat un IA care să traducă instant aceste filme, dar va veni și acest moment..)

Pentru cei care nu pot înțelege argumentația lui Juliani din acest video, am tradus o parte din cel mai lung articol pe care l-a publicat vreodată. Cel mai lung, deoarece găsiți în articolul original de aici: https://www.ajjuliani.com/blog/ikea – o sumedenie de modele de lecții și activități relevante, propuse de profesorii din comunitatea de învățare creată de Julliani. Puteți traduce direct modelele care vă interesează (IA-ul oricărui site poate traduce un text scris)

Ah, IKEA…

Dacă semănați cu mine, probabil că aveți o relație de dragoste/ ură cu IKEA.

Îmi place să mă duc în magazinul lor, să-i las pe copiii noștri la departamentul care are grijă de copii, iar eu să mă plimb și să văd toate posibilitățile lor de mobilier (și prețurile ieftine). Chiar dacă cărucioarele lor se întorc în toate părțile de parcă ar avea propria minte, tot revin în acest magazin, împreună cu soția mea, pentru a lua lucruri pentru casa noastră (și mai ales pentru camerele celor patru copii).

Săptămâna trecută ne-am îndreptat către IKEA pentru că fetița cea mică împlinea doi ani și ne cerea să-i luăm un pat propriu, ca pentru o „fată mare”!

Desigur, IKEA avea ceea ce ne doream așa că l-am ales și am încărcat cele patru cutii uriașe în mașina noastră. Întregul drum spre casă, m-am gândit la cât de mult va dura să punem toate acele piese cap la cap. Era sâmbătă seară și voiam să urmăresc un meci de fotbal universitar, mai aveam lucruri de făcut prin casă și de pregătit petrecerea pentru a doua zi.

M-am pregătit sufletește să petrec ceva timp cu montatul patului și am despachetat toate cele patru cutii în camera ei. Piesele erau întinse peste tot, dar IKEA a făcut o treabă grozavă organizându-le, cu coduri de culoare și oferindu-mi un set de instrucțiuni clar, despre cum să construiesc patul. Două ore mai târziu, sarcina mea era finalizată! Am urmat pașii, am alocat timpul necesar și voila! aveam un pat de fetiță mare pregătit pentru ea.

În timp ce montam piesele patului IKEA și urmam pașii din ghid, nu m-am putut abține să nu mă gândesc că tot așa trebuie să se simtă mulți dintre elevii noștri.

În școală li se dau adesea „sarcini mari” de îndeplinit. Aceste sarcini ar putea însemna scrierea unei lucrări, un proiect de cercetare, un raport de carte, o problemă formulată în cuvinte sau un test de laborator. În fiecare caz, sarcina trebuie să li pară la început că va dura o veșnicie până când o vor finaliza. Dar apoi, o descompunem pas cu pas. Le oferim elevilor instrucțiuni și modele exacte despre cum să termine lucrarea. Le prezentăm o schemă și liniile directoare ale proiectului care mențin elevii într-un ritm bun de lucru, în timp ce îi îndemnăm să o ia pas cu pas până când este proiectul finalizat în modul „corect”. Deși acest lucru ar putea să pară un lucru bun, aș spune că este una dintre cele mai mari probleme pe care le avem în acest moment în sistemul nostru de învățământ. De ce?

Este greu să stimulezi creativitatea și inovația atunci când copiilor li se cere întotdeauna să respecte regulile și să parcurgă pașii.

Iată patru concluzii importante pe care le-am extras din experiența IKEA și reflecțiile despre ce are în comun o asemenea experiență cu sistemul nostru de învățământ:

1. CU IKEA TOTUL ESTE UȘOR. DAR, NU AM ÎNVĂȚAT NIMIC.

IKEA vă ajută să construiți un pat, o masă, un scaun sau orice altceva de care ați putea avea nevoie în casă. Am construit personal o unitate de divertisment, un dulap cu opt sertare, o măsuță de cafea, două paturi, un birou, o canapea și două scaune de la IKEA. Totuși, nu am învățat nimic. Nici măcar nu o pot numi „construcție” pentru că era mai degrabă despre cum să urmezi pașii montării unui set Lego decât să te învețe cum să creezi ceva. Oare de câte ori copiii noștri termină tema și creează ceva la școală, dar nu învață nimic pentru că urmează pașii și liniile directoare prescrise?

2. MODELUL IKEA ESTE DESPRE CONFORMITATE. SATISFACȚIA ESTE DOAR ÎN LUCRUL FĂCUT/ ÎN FINALIZARE.

Singurul lucru pe care l-am obținut în urma procesului este că e mai bine fiu atent la instrucțiuni sau pe parcurs pot să stric produsul și trebuie să mă întorc și să o iau de la capăt. Dacă nu m-aș fi conformat instrucțiunilor, aș fi fost penalizat pentru că există o singură modalitate corectă de a monta acest pat.

După ce patul a fost complet montat, recunosc, am simțit un sentiment de satisfacție. Cu toate acestea, satisfacția mea a fost aceea de a avea un produs finit care era suficient de bun pentru ca fiica mea să-l folosească. Cu cât mă gândeam mai mult la asta, cu atât mi-am dat seama că procesul m-a păcălit să cred că fac ceva, dar eu într-adevăr doar urmăream niște instrucțiuni. Valoarea mea în sine era legată doar de cât de bine puteam să urmez instrucțiunile, nu de cât de bine aș putea face personal ceva.

3. IKEA ESTE UN MODEL CONVENABIL. NU ESTE NIMIC CREATIV.

Știți ce a fost grozav la acest proces de montare a unui pat de la IKEA? Faptul că nu a durat prea mult timp. A fost extrem de convenabil să conducem până la magazin și să alegem ce articol dorim. Să-l încărcăm cu ușurință în spatele mașinii. Să-l aducem în camera fetei și să-l terminăm de montat într-o oră sau două. A fost extrem de convenabil.

Dar, nu a fost creativ. Îmi amintesc că le-am dat elevilor din sala de clasă un proiect în care trebuiau să creeze un site web pentru una dintre cărțile pe care le citim. Singura problemă a fost că le-am indicat exact ce constructor de site-uri web să folosească. Le-am spus ce șablon să aleagă. Le-am arătat un exemplu care arăta site-ul aranjat într-un mod foarte specific. Le-am dat o schemă care specifica ce conținut ar trebui să fie pe site. De fapt, am avut puncte în acea schemă și pentru câte imagini, videoclipuri și elemente media ar trebui să fie pe site. Le-am împărtășit chiar și trei opțiuni pentru paletele de culori.

Când elevii mei au predat acele site-uri web, toate arătau la fel. Sigur, au făcut un site web. Dar nu era nimic creativ în asta. A fost o modalitate convenabilă pentru ei de a împărtăși informații într-un mod „cool”. Dar ei nu au învățat prea multe pe parcurs.

4. MODELUL IKEA ESTE STANDARDIZAT. ESTE BUN PENTRU COPIAT (HACKING).

În acea seră, în timp ce vorbeam cu soția mea despre IKEA, am căutam online și am găsit un întreg site dedicat piratării produselor IKEA. Se pare că oamenii au construit și au modificat produse IKEA de mult timp. Și am găsit chiar o comunitate de hackeri: IkeaHackers.net.

IkeaHackers.net este un site despre modificările și reutilizarea produselor Ikea. Hack-urile, așa cum le numim aici, pot fi la fel de simple ca adăugarea unei decorațiuni, altele pot necesita unelte electrice și multă ingeniozitate.

Iată ce spune inițiatorul: ”În mai 2006, am făcut o căutaredesprehack-urileIKEA și am văzut că există atât de multe idei uimitoare care plutesc pe internet. Ce grozav ar fi dacă le-aș putea găsi pe toate într-un singur loc, m-am gândit.

3 secunde mai târziu… Un bec mi-a explodat în creier și restulideilor, după cum se spune, s-au rostogolit ca niște chiftele suedeze. Mi-a luat câteva nopținedormitedeprogramare înHTML, dar sunt fericit că am făcutaceastă comunitate”.

Când ceva este la fel de standardizat și centralizat ca IKEA, este ideal pentru a fi copiat (hacking). Oamenii vin singuri cu idei creative.

Un mediu standardizat generează întotdeauna un grup care încearcă să se elibereze de constrângeri și să facă ceva mai bun și puternic, fie că este vorba despre IKEA sau despre educație.

Acest articol este menit să fie o reflecție asupra a ceea ce am văzut în propriile mele clase și a ceea ce văd ca fiind un fenomen cu care ne luptăm cu toții în educație. M-a făcut să-mi pun următoarele întrebări:

1. Vrem ca elevii să aibă succes, așa că le furnizăm scheme și construim sisteme de sprijin pentru ca aceștia să obțin succesul. Dar, unde este linia?
2. Cum putem sprijini succesul elevilor, sărbătorind pe parcurs faptul că fac greșeli, acordându-le spațiu ca să învețe în timpul procesului de creare, în loc să urmeze doar instrucțiuni stricte ale unui proces de creare standardizată?

În mijlocul tuturor standardelor, presiunilor și multitudinii de sarcini pe care le au educatorii de pretutindeni, acestea nu sunt întrebări la care e ușor de răspuns.

Cu toate acestea, una dintre cele mai bune modalități de a ieși din ”capcana IKEA” și de a intra în experiențe de învățare semnificative și relevante, este să înveți de la alte școli și profesori care lucrează în același sistem, dar fac lucrurile puțin diferit.

Cum să-ți transformi sala de clasă într-un laborator de învățare

„Da, dar cum arată asta?”

Aceasta este întrebarea pe care o aud și o văd cel mai frecvent online și la conferințe, când cineva menționează expresia ”împuternicirea elevilor”. În calitate de coautor al unei cărți cu titlul Empower, am vorbit în profunzime despre diferențele dintre conformitate (forțarea copiilor să acorde atenție conținutului nostru), implicare (implicarea copiilor în conținutul nostru) și abilitare (copiii încântați să învețe singuri).

În primul rând, începeți cu termenul Lab. Definiția unui laborator este: 

-o cameră sau o clădire echipată pentru experimente științifice, cercetare, creare sau predare. Este un cuvânt derivat de la începutul secolului al XVII-lea: din latina medievală laboratorium, și din latinul laborare „a munci”. Și, deși putem vorbi despre cât de „distractiv” este să faci și să creezi lucruri, este vorba, de asemenea despre multă muncă grea. Multă muncă. Ceea ce pui în construcție, este ceea ce obții din ea. Aceasta este lecția pe care o putem învăța de la unii dintre cei mai mari inventatori și creatori de-a lungul istoriei. De asemenea, vedem că majoritatea au creat/ inventat într-un anumit tip de laborator de lucru.

Totuși, nu am răspuns la întrebarea „Da, dar cum arată?”

În cartea noastră, Empower, împărtășim exemple și povești.

Dar aici am vrut să creez o postare care să aibă o mulțime de exemple pentru fiecare nivel de clasă.

Scopul este de a arăta modul în care elevii pot fi împuterniciți, atingând în același timp standardele și abilitățile esențiale pe care le căutăm în școlile noastre. Este o postare lungă (9.000 de cuvinte +), cu multe detalii, dar sper că veți obține câteva modalități practice de a-i împuternici pe cursanții din sala voastră de clasă!

29 DE MODALITĂȚI DE A-ȚI ÎMPUTERNICI ELEVII ȘI DE A-ȚI TRANSFORMA CLASA ÎNTR-UN LABORATOR DE ÎNVĂȚARE

Fiecare dintre următoarele idei de lecție/ activitate/ proiect a fost împărtășită de comunitatea noastră de peste 100.000 de profesori care se abonează la articolele noastre săptămânale.

O să defalc conținutul pe nivel de clasă la început apoi, când ajungem la nivelul secundar, mă voi concentra pe unele materii Cei mai mulți dintre acești oameni pot fi găsiți online prin Twitter, dar mă puteți și contacta, dacă doriți mai multe informații sau detalii specifice.

CUPRINS

• Lecții, proiecte și activități pentru clasele 0-5
• Dezbateri în clasa a IV-a
• Joc de teren pentru studii sociale pentru clasa a III-a
• Geografie Clasa a III-a
• Film documentar pentru clasele elementare
• Dă-mi 5 (K-12)
• Corul inspirator
• Fii tu profesorul (K-5)
• Creați pentru a vă conecta (clasele 1-4)
• Recess ROCKS – Matematică pentru clasa a IV-a
• Hack the Classroom
• Mentalitatea încă nu (clasa a II-a)
• Lecții, proiecte și activități pentru clasele 6-8
• Tehnica întrebărilor de focalizare Clasa a VII-a
• Construiește un oraș – Matematică clasa a VII-a
• BreakoutEDU
• Călătorie introspectivă (educația caracterului)
• Mutați domnul/doamna. ___________ (introduceți numele directorului) – STEM
• Asta cred eu – Clasa a VI-a
• ELARenașterea I, E, I (Investigație, Explorare și Inovare)
• Lecții, proiecte și activități pentru clasele 9-12
• Portofoliile electronice Weebly pentru elevi
• Fii schimbarea, acceptă provocarea
• Propria mea inteligență multiplă
• Proiect Moștenirea
• Proiect/concurs „Du-ne într-o călătorie” (Biologie)
• InspirED (toate subiectele)
• Justiția de mediu
• Proiect Book Trailer (pe urmele cărții) și forum de discuții
• Crearea de sute de pedometre (Ed. fizică și matematică)
• Inginerie: ce e cu asta?
• Explorați proiectul

Găsiți toate aceste modele aici: https: //www.ajjuliani.com/blog/ikea