Iată un articol al lui AJ Juliani care este o continuare a articolului ”Un sistem în trei pași…” https://creeracord.com/2017/12/07/un-sistem-in-trei-pasi-pentru-a-i-face-pe-elevi-sa-discute-1/ – și este următorul din seria celor 12 articole promise de Juliani.

Făcându-i pe elevi să se deschidă și să facă majoritatea vorbirii în clasă (și a învățării!) nu este așa ușor cum fac unii să pară.

De fapt, pentru mine, a fost incredibil de dificil.

Sistemul în trei pași a construit o cale pentru elevi de a-și asuma din ce în ce mai mult responsabilitatea discuției până au fost gata să o ia în stăpânire. Iată aici, pe scurt cei trei pași (prima imagine din articolul original al lui Juliani, n.n.):

– http://ajjuliani.com/project-based-learning-activity-can-work-classroom/

Acum, avându-i pe elevii din clasa mea vorbind, am vrut de asemenea să-i pun să creeze, să facă și să conceapă.

Dar, am avut aceeași problemă cu învățarea bazată pe proiecte pe care am avut-o în a-i face pe elevi să stăpânească discuția (în loc să fac eu toată vorbirea în clasă).

Am fost cu adevărat nepriceput în a eșafoda oportunitățile de PBL pentru elevii mei, pentru a-i face să stăpânească de asemenea acest proces. Prea adesea eșafodarea mea a fost ”să le spun ce să facă”.

Majoritatea proiectelor de ”învățare bazată pe proiecte” pe care i-am pus pe elevii mei să le facă, arătau cam așa:

1. Predă elevilor despre un anume concept sau conținut.

2. Pune-i să demonstreze învățarea în moduri variate.

3. Dă-le un proiect de sfârșit de capitol.

4. Furnizează-le pașii detaliați pentru completarea proiectului într-o fișă.

5. Furnizează elementele detaliate de evaluare într-o fișă.

6. Dă elevilor un calendar detaliat a timpului în care lucrurile de făcut pentru proiect trebuie îndeplinite.

7. Ajută-i pe elevi să conducă proiectul.

8. Colectează proiectele elevilor.

9. Remarci că toate proiectele lor arată similar, ca și cum ei au urmat o rețetă?

10. Notează proiectele și înmânează-le elevilor cu un feedback.

11. Repetă.

Problema cu aceste proiecte a fost că natura lor – ca o rețetă a ieșit în evidență când elevii au început să le predea.

Elevii mei încă au încercat doar să urmeze regulile în loc să creeze de fapt ceva nou, al lor, de care să poată fi mândri.

În timpul unuia din aceste proiecte (când elevii trecuseră inevitabil prin acele mișcări) a trebuit să le pun elevilor o întrebare:

Care a fost ultimul proiect sau însărcinare de școală pe care ai făcut-o și ți-a lăsat un sentiment de împlinire?

Toate răspunsurile s-au încadrat în două categorii:

1. Elevii au fost împliniți atunci când au primit o notă mai mare decât se așteptau și/sau ora se știa că este dificilă sau provocatoare.

2. Proiectele la care au avut de ales în ceea ce voiau să creeze sau rezolve (dar nu au fost prea multe răspunsuri de acest fel). Majoritatea dintre ei au spus că asta s-a întâmplat în afara școlii.

M-am întrebat cum aș putea să fac învățarea bazată pe proiecte în clasa mea în așa fel încât elevii să fie provocați, angajați și de asemenea inspirați să facă o treabă grozavă de care să fie mândri (în loc doar să facă o muncă care le-ar fi adus o notă)…

Cum mi s-a schimbat părerea despre învățarea bazată pe proiecte

Ai avut vreodată unul din acele momente când te întrebi ce faci tu cu viața ta? Vreau să spun, la urma urmei, tu ești ca mine și ai momente când ceva te prinde cu garda lăsată și te face să te regândești la rostul și impactul tău asupra lumii.

Asta s-a întâmplat când Patrick Larkin a împărtășit un video cu elevii din școala lui care au creat un PSA (Public Service Announcement – Anunț de interes public) care a devenit viral online. În acest video (împărtășit mai jos*) elevii au utilizat hârtie scrisă și telefoanele lor pentru a înregistra un PSA tăcut pentru a opri utilizarea cuvântului ”R” (retardat) în școlile noastre și în viața noastră zilnică. Chiar mi-a spus ceva văzând cât de mare impact au putut avea acești elevi încă din timpul școlii (clasa a 7-a). I

* https://www.youtube.com/watch?v=EylO8hOu2WA – PSA

Acest proiect în sine a fost atât de simplu.

Întâi, alege o problemă din școala ta care de asemenea are impact asupra lumii.

Apoi, dă-ți seama cum să rezolvi această problemă și împărtășește soluția colegilor tăi, școlii și lumii.

Ei nu au avut nevoie să folosească o tehnologie sofisticată. Au utilizat doar hârtie cu text (puteau scris și de mână) și un telefon pentru a înregistra video acest PSA.

Cheia a fost partea finală. Împărtășește acest proiect cu întreaga lume (online). Această audiență autentică i-a menținut pe elevi angajați și i-a împuternicit să creeze ceva care să conteze mai mult decât acel tip de artă de afișat pe frigider, acasă.

Am realizat că acest tip de proiecte scurte sunt exact modul în care tu eșafodezi PBL pentru elevii de orice vârstă.

Cum să eșafodezi PBL (învățarea bazată pe proiecte) pentru a pregăti elevii

Înainte de a sări la Provocări de concept, Proiecte de construcție și ora de geniu, aș face înntotdeauna o activitate care urmează procesul simplu împărtășit mai sus. Acest proiect de PSA – anunț de interes public – poate fi făcut în orice subiect și la orice clasă (evident cu modificări).

Voi detalia acest exemplu de proiect PSA pe care eu îl utilizeze de fiecare dată în workshop-uri pentru a arăta cum este posibil. Elementele cheie sunt că tu alegi conținutul pe care vrei să-l învețe elevii, dar le dai lor alegerea asupra cărei părți de conținut o aleg.

După asta, proiectul e simplu.

Cercetează ce are nevoie lumea să știe despre_______________, și ce ar putea face ei pentru asta______________.

Apoi creați un PSA pentru a demonstra acea informație și înțelegere.

Pentru exemplul meu, vreau ca elevii mei să învețe despre obiectivele Națiunilor Unite pentru 2030. Așa că asta ar arăta cam așa:

Cercetați ce are lumea nevoie să știe despre Obiectivele UN 2030 GOALS, și ce ar putea face ei pentru asta____________.

Iată aici procesul pas-cu-pas pentru a eșafoda PBL cu un proiect de PSA – Anunț de interes public:

Pasul #1: Prezintă conținutul pe care elevii îl vor învăța (apoi dă-le să aleagă despre ce arie a subiectului vor învăța mai mult)

Notă: Unii elevi vor avea o cunoaștere anterioară, alții ar putea să nu aibă o cunoaștere anterioară și asta e în ordine.

Pentru acest exemplu, le-am dat elevilor tema Obiectivelor UN 2030. Conținutul pe care ei îl vor învăța este despre aceste obiective ale Națiunilor Unite pentru anul 2030 (ceea ce funcționează bine, deoarece majoritatea oamenilor nu au o profundă înțelegere sau prea multe cunoștințe despre aceste obiective).

În al doilea rând, le cer să se împartă în grupuri mici (2-3 elevi) și să aleagă un obiectiv care rezonează cu personalitatea lor. Aceasta este cheia, deoarece cu cât activitatea devine mai semnificativă și relevantă, cu atât mai mult efort și angajament va avea echipa în realizarea proiectului.

Este de asemenea important să notăm că eu nu dau foarte mult timp pentru această activitate. Treizeci de minute este maximum de timp acordat. Ar trebui să fie o activitate de o oră în școlile unde timpul și resursele ar putea fi limitate.

Pasul #2: Pune-i pe elevi să cerceteze conținutul (Ce are nevoie lumea să știe despre asta și ce pot face ei pentru asta).

O dată ce obiectivul (conținutul), este timpul să cercetăm! Cheia aici este să cercetezi rapid și eficient.

Dacă ai copii mai mici, furnizează-le locuri unde găsesc fragmente și bucăți de informație pentru cercetare gata de citit. Lucruri ca filme video, articole, fotografii, grafice sunt chei pe care le poți da celor mai tineri pentru a-i direcționa în cercetare.

Dacă ai elevi mai mari (sau învățăcei adulți), simte-te liber să-i direcționezi către câteva site-uri sau direcții de cercetare online. Pentru Obiectivele UN 2030 eu aleg întotdeauna www.GlobalGoals.org ca punct de pornire.

O altă piesă importantă de care să-ți amintești în timpul acestei cercetări este că trebuie să le dai un timp anumit au la dispoziție (sau altfel ei se scufundă din ce în ce mai mult în cercetare). Trebuie de asemenea să le dai lucruri foarte specifice pe care să le caute (cum ar fi ce ar trebui să știe lumea despre acel obiectiv 2030 și cum ar putea să facă ceva pentru a ajuta la îndeplinirea lui).

Pasul #3: Creați un PSA – Anunț de interes public

Aici este locul unde ne suim în taxonomia lui Bloom (spre gândirea de ordin superior) și îi punem pe elevi să facă și să creeze. Când tu utilizezi această activitate cu o bucată de conținut specifică (obiectivele Un 2030, Tabelul periodic al elementelor, personaje istorice, scene dintr-o piesă, un studiu de autor etc.) proiectul devine despre demonstrarea înțelegerii tale asupra conținutului prin crearea acelui PSA.

Poți să le dai opțiunea de a crea un PSA cum este cel împărtășit mai sus (cuvântul R-etardat) sau învățăceii ar putea crea un vido, un slide-show, o schiță sau un alt tip de mod de a împrăștia cunoașterea și înțelegerea.

Noi aici eșafodăm PBL – învățarea prin proiecte, așa că punctul cheie este să ne amintim în timpul stagiului de creație că mulți elevi vor vrea să mimeze sau să copieze ceea ce au văzut ei ca exemplu pe care îl dai clasei întregi.

Aceasta este ceva la care trebuie să veghezi, dar și un moment de predare. Eu le împărtășesc întotdeauna harta lui Austin Kleon depre bine versus rău în copiere pentru a-i pune pe elevii mei să se gândească la personalizarea proiectelor lor de PSA.

O dată ce elevii au terminat cu creația, proiectul nu este încă terminat! Întâi, ei trebuie să împărtășească asta cu o audiență mai largă nu doar între ei și colegii lor.

Împărtășirea cu lumea le dă elevilor o audiență autentică. Ca profesor, aș încerca să găsesc audiențe variate pentru elevii mei cu care i să împărtășească munca lor, dar câteodată să urci un material pe YouTube sau în social media este suficient ca să obții suficientă presiune pozitivă!

În fine, tu vei dori să-i pui pe elevi să reflecteze asupra a ceea ce au învățat, a ce au creat și a ceea ce ar face diferit.

Aceste reflecții continuă învățarea după ce ”proiectul” a fost completat.

Produsul final n-ar trebui niciodată să fie sfârșitul experienței de învățare, doar începutul unei viitoare experiențe de învățare.

Nu preda doar ceea ce știi, predă ceea ce înveți

Când am început cu elevii periplul cu Învățarea bazată pe proiecte ne-am putea gândi la ea ca la o călătorie unde drumul este la fel de important ca și destinația.

Învățarea se petrece în timpul muncii la proiect și ca rezultat al muncii, așa cum să o iei pe o cărare în sus spre un pisc este la fel de important ca destinația finală și acea vedere asupra văii.

Marca distinctivă a multor proiecte grozave este aceea că învățăceii învață și înțeleg de-a lungul proiectului.

Dar, tu nu ai nevoie să fii un expert pentru a putea preda.

Obiectivul aici pentru elevi este să se documenteze, că împărtășească, să creeze și să predea pe măsură ce ei învață.

Acest proces favorizează o reflecție constantă și un dialog care să aibă loc între cel care învață, colaborator, mentor, profesor și audiență.

Asta este ceea ce face un adevărat PBL să fie autentic. Sunt conexiunile pe care le facem pe parcursul procesului de învățare care nu se petrec atunci când stăm pe un scaun și ascultăm o lecturp sau stăm și răspundem la întrebări cu opțiuni multiple de răspuns.

Mi-ar place să aud cum eșafodezi tu PBL în clasa ta. Cum îi pui tu pe elevii tăi să înceapă învățarea bazată pe proiecte? Cu ce activități începi? Cum reflectează elevii și împărtășesc ceea ce au făcut? Te rog să împărtășești acestea în comentariile de mai jos!

Sursa: http://ajjuliani.com/project-based-learning-activity-can-work-classroom/