Cum să profiți la maxim de sesiunile de brainstorming ale elevilor în PBL

Când îți propui ca profesor să folosești strategia de învățare prin proiecte (PBL) este normal să îți dorești ca elevii tăi să fie cât mai creativi. În PBL, în etapa de căutare de idei pentru rezolvarea problemelor, mulți profesori folosesc metoda brainstroming.

Brainstorming-ul, o tehnică introdusă pentru prima dată de Alex Osborn în anii 1950, este cea mai utilizată metodă pentru a stârni creativitatea de grup.

Metoda se bazează pe patru reguli:

(a) grupul generează cât mai multe idei;

(b) se acordă prioritate ideilor neobișnuite sau originale;

(c) participanții combină și perfecționează ideile generate;

(d) participanții trebuie să se abțină de la critici în timpul exercițiului.

Procesul, care ar trebui să fie informal și nestructurat, se bazează pe două premise psihologice vechi. În primul rând, că simpla prezență a celorlalți poate avea efecte motivante asupra performanței unui individ. În al doilea rând, cantitatea de idei generate conduce în cele din urmă la calitate.

În articolul de mai jos, John Spencer atrage atenția că, în utilizarea acestei tehnici de brainstorming pot să apară două situații – cea în care profesorul vrea să controleze ceea ce se întâmplă și atunci elevii nu mai sunt liberi să creeze, nu mai au libertatea alegerii, sau situația când, deși procesul nu este prea strict și elevii au libertatea de a crea, ei generează prea rapid o idee unică, care nu este întotdeauna cea mai bună.

Sesiune de brainstorming pe grupuri. Photo by Kindel Media on Pexels.com

Au fost momente în călătoria mea prin lumea învățării prin proiecte (PBL) când am creat un set foarte strâns de criterii și elevii mei nu au avut de fapt libertatea alegerii în acest proces creativ. În schimb, mi-au urmat instrucțiunile pas cu pas. Expertul în PBL, Chris Lehmann face distincția între învățarea bazată pe proiecte și învățarea bazată pe rețete. Iar eu utilizam o învățare bazată pe rețete și nu PBL. În aceste momente de învățare bazată pe rețete, elevii mei s-au distrat adesea, dar nu au avut o voce a lor și libertate de alegere. Desigur, pentru un profesor care vrea să obțină rezultate de fiecare dată, este tentant să utilizeze rețete sigure. Dar există ceva mai puternic care se întâmplă atunci când elevii sunt capabili să vină cu ceva cu adevărat original și să spună, “Asta e ideea mea. O să transform asta în realitate.”

Aceasta este ideea pe care vreau să o explorăm împreună în această săptămână.

Săptămâna trecută, în cadrul cursului Project-Based Learning Master Course. am explorat cum să sprijinim cercetarea elevilor în învățarea bazată pe proiecte.

În majoritatea orelor tip PBL, cercetarea va duce în mod natural într-un moment de ideație. Pentru cei care nu sunt familiarizați cu cuvântul, ideația este un cuvânt-jargon utilizat pentru a denumi activitatea de a veni cu idei și de a concretiza aceste idei într-un plan. În această etapă a procesului PBL, elevii generează idei noi prin tehnica de brainstorming și apoi formulează un concept general despre ceea ce vor crea (fie că este vorba despre un prototip fizic, un produs digital, un sistem, un serviciu sau o propunere).

Cum să îmbunătățești etapa de brainstorming

”Furtuna creierelor” (brainstorming) poate fi amuzantă. Vă strângeți împreună și generați o uriașă listă de idei. Toată lumea strigă, vorbind unul peste celălalt. Este interesant. Este plin de pasiune. Dar dacă asta nu e tot ce e poate să fie? Acesta este un argument cheie în articolul “De ce grupul de brainstorming este o pierdere de timp.”

https://hbr.org/2015/03/why-group-brainstorming-is-a-waste-of-time

Abordarea tradițională a brainstorming-ului duce adesea la o gândire de grup, în care toată lumea rămâne fixată pe o anumită abordare. Membrii mai silențioși nu au niciodată șansa de a împărtăși idei, iar grupul sare prea repede la o potențială soluție. Aceasta poate duce la o defalcare a productivității grupului și poate duce la aversiunea față de risc, deoarece oamenii se tem că ideile lor nu sunt suficient de bune. De fapt, echipele tind să renunțe atunci când văd că eforturile lor nu duc la rezultate.

Este ușor să te uiți la acest aspect și să spui, “Cred că nu ar trebui să ne angajăm în brainstorming.” Dar dacă am putea să înlăturăm acest neajuns? Ce se întâmplă dacă am optimiza procesul de ideație pentru a permite fiecărei persoane să aibă o voce?

https://psycnet.apa.org/record/1999-10275-003Persistența grupurilor de brainstorming: Cum știu oamenii când să se oprească?

Începeți cu o sesiune de ideație tăcută. Photo by Yan Krukov on Pexels.com

Șapte modalități de a remedia brainstorming-ul

  1. Începeți cu o sesiune de ideație tăcută (fiecare elev așterne pe hârtie o idee de rezolvare și un plan, n.n.), înainte de a organiza un brainstorming de grup. Acest lucru permite fiecărei persoane să aibă o voce și permite grupului să evite în mod specific gândirea de grup. Voi cere de multe ori elevilor să găsească tendințe și apoi să vadă dacă după asta pot găsi prin brainstorming soluții care sunt opusul acestei tendințe. Aici scopul este de a gândi în mod intenționat diferit față de ceea ce presupun ei deja că este adevărat.
  2. Utilizați mai multe provocări de brainstorming care includ întrebări precum: “Cum ați văzut că a rezolvat altcineva această problemă?” sau “Există cineva în zona _______ care ar putea rezolva acest lucru în mod diferit?” sau chiar “Ați putea combina două idei diferite?”
  3. Încercați diferite imagini de brainstorming. Cu alte cuvinte, utilizați liste, dar includeți și rețele care funcționează ca hărți mentale colective sau permit ca rezultate ale brainstorming-ului să fie incluse și schițe vizuale de idei.
  4. Experimentați cu diferite formate. De exemplu, un brainstorming desfășurat în cerc ar putea permite tuturor elevilor să aibă șansa de a împărtăși idei. Aici, fiecare elev ia cuvântul pe rând, în sensul acelor de ceasornic, și împărtășește o idee. O altă metodă de format ar putea fi ca fiecare elev să scrie și să lipească ideile într-un singur document partajat (o foaie mare de flipchart), urmată de o perioadă de citire a ideilor și apoi de adăugare a mai multor idei de către persoanele din grup.
  5. Creați pauze pentru reflecția individuală. Deci, dacă începeți cu un brainstorming individual și treceți la un brainstorming de grup din care rezultă o listă, încheiați prin a-i face pe elevi să se uite la listă și să creeze cel puțin trei idei noi bazate/ inspirate de ceea ce au scris alții. Eu folosesc întrebarea: “Cum poți construi pe ideea altei persoane?” sau “Care este ideea care ar putea lipsi?
  6. Când lucrați cu mai multe grupuri, mutați cursanții în grupuri noi pentru a le schimba perspectiva, pentru a evita gândirea în grup și pentru a le oferi o perspectivă divergentă.
  7. Integrați tehnica de brainstorming într-un cadru mai larg. Noi folosim brainstorming-ul în faza de cercetare (gândindu-ne la posibile sub-subiecte) și în faza de ideație. Cu toate acestea, îl folosim și atunci când elevii sunt “blocați” în prototipuri unice și trebuie să facă un pas înapoi și să enumere posibilitățile.

Adevărul este că de multe ori facem brainstorming în viața noastră fără să ne dăm seama că o facem. Nu trebuie să fie o activitate formală. Brainstorming-ul este pur și simplu actul de a genera posibile idei, soluții sau produse. Facem asta în mod natural atunci când facem diferite lucruri. Cu toate acestea, am avut succes cu elevii mei în utilizarea unei abordări structurate de brainstorming.

O abordare diferită a brainstorming-ului

Iată și o abordare diferită pe care am încercat-o în clasa mea. Nu este perfectă și durează un pic mai mult, dar este ceva care a funcționat bine pentru mine. Simțiți-vă liber să o adoptați sau nu. Puteți vedea procesul în clipul video de mai jos:

https://m.youtube.com/watch?v=GLpZ6RZHyoMO modalitate mai bună de brainstorming: Cum să-i faceți pe elevi să genereze idei originale

În primul rând, elevii fac brainstorming singuri. Unii aleg un format de listă pentru enumerarea ideilor, în timp ce alții aleg un format de rețea. Permițând studenților să aleagă formatul, sunt capabil să le respect inițiativa. Elevul aude mesajul implicit: “Acesta este spațiul vostru mental. Alege un stil care funcționează pentru tine.”

Apoi, se întâlnesc împreună în mai multe grupuri. În această fază avem o regulă: Fără judecată. Asta înseamnă că nu se admite nici o critică sau comentariu. Elevii nu analizează calitatea ideilor. Scopul este de a reduce frica și de a stimula auto-eficacitatea. Este o șansă de a-ți asuma riscuri creative.

Nu stabilesc un interval de timp pentru aceste prime două etape. Uneori chiar facem brainstorming în mai multe zile, iar elevii împrumută idei din domenii aparent fără legătură. Revenind la un brainstorming după o perioadă, elevii evită parțial acea viziune de tip tunel (concentrarea pe o singură idee) care poate să apară în acest moment.

Apoi, un membru al unui alt grup se alătură primului grup de brainstorming și se adaugă orice idei proaspete pe care nu le-au luat în considerare. Acest lucru ajută la reducerea fixării precoce a gândirii de grup pe o idee unică, care poate apărea în cadrul unei echipe. Uneori, vom desfășura acest lucru ca pe un puzzle, mutând elevii în grupuri diferite. Grupul inițial se reunește apoi din nou. Ei adaugă idei la brainstorming-ul existent și combină idei similare. Această etapă este o ultimă șansă de a te angaja într-o gândire flexibilă, divergentă.

În cele din urmă, ei vor analiza, evalua și restrânge ideile până când vor avea un concept unic, coerent. Această fază poate fi uneori tensionată și controversată, dar este, de asemenea, un moment vital pentru fiecare grup să se angajeze în soluționarea sănătoasă a conflictelor.

Acest întreg proces de brainstorming reduce apariția precoce a gândirii unice de grup (adoptarea soluției comode) și, în același timp, asigură șansa ca vocea fiecăruia să fie auzită.

Problema – eliminarea produselor pre-ambalate în plastic. I. Ideea de produs/ serviciu – un magazin cu produse vrac unde cumpărătorii vin cu propriile ambalaje. Photo by Sarah Chai on Pexels.com

Găsirea celor cinci elemente – P.A.R.T.S.

Odată ce elevii au creat o idee generală pentru proiectul lor, ei încep să creeze un plan. Când am creat Launch Cycle* (ciclul de lansare) împreună cu AJ Juliani am dezvoltat acest cadru de lucru.

* https://spencerauthor.com/the-launch-cycle/

Aici, i-am rugat pe elevi să vină cu scheletul de bază al proiectului lor prin găsirea celor cinci piese. P.A.R.T.S. este un acronim care reprezintă următoarele:

  • Product Idea (ideea de produs/ serviciu): Adesea, aceasta este o schiță adnotată sau chiar un plan de proiect. Aceasta este vederea generală despre ceea ce vor proiecta.
  • Audience (audiența): Aici, ei trebuie să clarifice cine este publicul lor țintă. În unele cazuri, ar putea face un exercițiu de empatie (cum ar fi ”O zi din viață”, un interviu sau o activitate de definire nevoi / cerințe) pentru a înțelege mai bine cine este publicul lor și de ce au nevoie acei oameni
  • Role (rolurile): În această parte, ei își clarifică rolurile pe care le vor juca în cadrul realizării proiectului. În unele cazuri, elevii au rolurile pe care le-a stabilit profesorul. În alte cazuri, ei își negociază rolurile împreună, ca grup.
  • Tasks (sarcinile): membrii grupului descompun ideea mai mare de produs/ serviciu în sarcini mai mici, cu termene limită specifice. Acest lucru este începutul procesul de management de proiect — în care vom intra în curând.
  • Solution (soluția): Aici, ei își clarifică soluțiile. Dacă este vorba despre un film documentar, s-ar putea vorbi despre rezolvarea problemelor prin clarificarea noțiunilor de temă și mesaj. Dacă este vorba de un proiect STEAM, ar putea fi o problemă de consum pe care o rezolvă. În service learning (învățarea prin realizarea unui serviciu), ei ar putea clarifica problema și soluția la o problemă socială.

Succes în utilizarea tehnicii de brainstorming în învățarea prin proiecte – PBL.

John Spencer

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.