Știința asociază ieșirile în natură din copilărie cu o viață adultă mai fericită

A venit primăvara, vestită în cea mai mare parte a țării de vremea mai blândă, cerul senin și zile însorite. Cred că fiecare resimte fiorul care vestește renașterea naturii, deși mulți sunt blocați în ritualul unor vieți petrecute mai ales în interioare – la serviciu sau la școală, acasă, în mijloace de transport – o viață care, deși nu recunoaștem, ne afectează negativ – pe noi, ca adulți și, în special pe copii și tineri. Tot așa cum ne afectează poluarea, zgomotul aproape continuu și aglomerația din orașe. Oamenii de știință asociază acest tip de viață urbană, ruptă de contactul cu natura, cu creșterea numărului de afecțiuni din domeniul sănătății mentale și fizice (ex. stres toxic, depresii, boli cardiovasculare etc.) și cu apariția unui număr sporit de cazuri de dezechilibre mai serioase, cum este schizofrenia.

Am vorbit în articolele trecute despre stresul care afectează dezvoltarea sănătoasă și capacitatea de învățare a copiilor și tinerilor și am afirmat că rezolvarea acestei situații nu cade în sarcina unei singure părți, cum sunt cadrele didactice sau școala, ci și în sarcina părinților și a noastră, a tuturor, ca actori sociali care trebuie să contribuie la modelarea unei societăți mai favorabile dezvoltării sănătoase a tinerei generații. De aceea, ne-am propus să vă supunem atenției (în afara creări unor medii de învățare benefice, descrise sub sintagma ”școli fericite” prezentate în articole anterioare) și alte soluții – rezultate din cercetarea științifică și aplicabile atât în mediul familiei cât și al școlilor – care pot contribui la prevenirea și combaterea fenomenelor negative ce ne afectează pe toți – adulții și copiii. Vă propunem în continuare un articol scris de Jonathan Lambert în MindShift.

1-health-natrue

Experiența spațiilor naturale, pline cu lumină verzuie, mirosul pământului și fluturarea tăcută a frunzelor în bătaia brizei poate aduce calmul în viețile noastre frenetice, moderne. Este un gând pe care chiar celulele noastre îl pot emana atunci când suntem înconjurați de natură, relaxându-ne trupurile și mințile.

Unii oameni încearcă să maximizeze efectul terapeutic presupus (constatat empiric, n.n.) al contactului cu mediul ne-construit, angajându-se în sesiuni de ”băi de pădure” (forest bathing*, încetinind ritmul și devenind cufundați, fără gânduri, în natură.

* https://www.npr.org/sections/health-shots/2017/07/17/536676954/forest-bathing-a-retreat-to-nature-can-boost-immunity-and-mood Baia de pădure, o retragere în natură poate crește imunitatea și îmbunătăți starea de spirit

Dar într-o lume care se urbanizează rapid, spațiile verzi se îngustează pe măsură ce orașele noastre cresc pe orizontală și pe verticală. Oamenii de știință lucrează, pentru a înțelege cum pot spațiile verzi, sau lipsa lor, să ne afecteze sănătatea mentală.

happy child girl running and jumping in puddles after rain in summer

Un studiu**, publicat lunea trecută în revista PNAS (Proceedings of the Național Academy of the Sciences of USA) detaliază rezultatele a ceea ce oamenii de știință spun că este cea mai largă investigare a asociației dintre spațiile verzi și sănătatea mentală.

** https://www.pnas.org/content/early/2019/02/26/1807504116Spațiile verzi rezidențiale din copilărie sunt asociate cu un risc mai scăzut al dezechilibrelor psihiatrice, de la adolescență la maturitate.

Cercetătorii de la Aarhus University din Danemarca au descoperit că, creșterea în apropiere de vegetație este asociată cu un procent de până la 55% mai puține riscuri de probleme mentale la adulți. Kristine Engemann, biologul care a condus acest studiu, a combinat imagini luate din satelit timp de decade cu date demografice și de sănătate extinse asupra populației din Danemarca, pentru a investiga efectele creșterii lângă spațiile verzi asupra sănătății.

Dimensiunea acestui studiu este ceva deosebit,” spune Kelly Lambert, a un cercetător în neuro-științe de la Universitatea din Richmond, care studiază efectul psihologic al spațiilor naturale. Studii mai mici au sugerat că lipsa spațiilor verzi crește riscul de tulburări de dispoziție (#1) și schizofrenie (#2) și chiar poate afecta dezvoltarea cognitivă (#3).

#1 – https://www.nature.com/articles/srep28551Beneficiile pentru sănătate ale experiențelor în natură depind de doză

#2 – https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/29573946Expunerea în copilărie la spațiile verzi – un nou mecanism de descreștere a riscului de schizofrenie?

#3 – https://www.pnas.org/content/112/26/7937Spațiile verzi și dezvoltarea cognitivă a copiilor din clasele elementare

1-health-natrue-1

Dar există mai mulți factori practici, cum sunt statutul socio-economic, istoria familiei în ceea ce privește afecțiunile mentale și urbanizarea, care pot avea de asemenea efecte largi asupra sănătății mentale. Familiile mai înstărite, de exemplu, ar putea să-și permită să trăiască în cartiere care au mai mare acces la natură și pot de asemenea avea acces la alte resurse legate de venituri care ar putea favoriza dezvoltarea copilului.

Pentru a izola efectul naturii de atât de mulți alți factori potențiali care pot crea confuzie, e nevoie de un larg și bogat set de date. Sistemul de înregistrare civilă danez este chiar potrivit pentru asta.

Creat în 1968, sistemul atribuie un număr de identificare personală fiecărui cetățean danez și înregistrează genul, locul de naștere și PIN-urile părinților. Aceste PIN-uri leagă indivizii de-a lungul mai multor baze de date, inclusiv înregistrările privind sănătatea mentală și este actualizat odată cu schimbările de domiciliu. ”Este o sursă de date incredibil de bogată”, spune Engemann. Setul final de date al cercetătorilor a cuprins aproape un milion de danezi care au fost născuți între 1985 și 2003, de la care au avut înregistrări longitudinale despre sănătatea mentală, statutul socio-economic și locul de rezidență.

Înregistrările din satelit extinse până înapoi în 1985, au permis cercetătorilor să calculeze densitatea vegetației din jurul fiecărei rezidențe. Di nefericire, aceste date nu fac distincția dintre pădurile crescute mai demult și pajiști dar, în general, cu cât este inclusă mai multă vegetație într-o parcelă de teren, cu atât mai mare este densitatea vegetației. Înarmați cu aceste date, cercetătorii au comparat riscurile de dezvoltare pentru 16 tulburări de sănătate mentală la vârsta adultă cu cât de mult spațiu verde a fost înconjurată reședința fiecărui copil. Și, deoarece ei au avut date timpurii despre venituri, istoria de muncă și nivelul de educație, ei au putut cântări între contribuția relativă a spațiului verde comparativ cu datele socio-economice ale părinților și cartierului.

1-health-natrue-2

După ce au luat în considerare acești factori potențiali de confundare, cercetătorii au descoperit că, creșterea în apropierea unui spațiu verde a fost asociată cu un risc mai scăzut de a dezvolta boli psihiatrice la vârsta adultă cu un procent situat între 15% și 55%, depinzând de boala specifică. De exemplu, alcoolismul a fost cel mai puternic asociat cu lipsa spațiului verde în perioada de creștere, iar riscul de dezvoltare al unei dizabilități intelectuale nu a fost asociat cu spațiul verde.

Puterea asociației dintre spațiul verde și riscurile de tulburări psihiatrice a fost similară cu a altor factori cunoscuți pentru influența asupra sănătății mentale, cum este de exemplu, statutul socio-economic. Potrivit celor spuse de Engemann, este estimat că aproximativ 20% din populația adultă a Danemarcei va suferi de o sănătate psihică deficientă, indiferent de anul de referință, făcând să capete importanță aceste mici schimbări ale potențialului de risc.

“Spațiul verde ar părea că are o asociere cu sănătatea mentală, care a fost similară în forță cu alte influențe cunoscute, ca istoria tulburărilor mentale în familie sau statutul socio-economic” spune Engemann. În plus, efectul spațiilor verzi a fost dependent de ”dozaj” – cu cât mai mult și-a petrecut cineva copilăria în apropierea spațiului verde, cu atât mai scăzut a fost riscul unor probleme de sănătate mentală la vârsta adultă.

1-health-natrue-4

Engemann avertizează că studiul are limitări: “Este pur relațional, așa că nu putem spune cu certitudine că, crescând lângă un spațiu verde reduce riscul bolilor mentale.” Să stabilești variabile de cauză și efect ca acesta este incredibil de dificil, conform celor spuse de Engemann.

Cu toate acestea, suprafața și profunzimea datelor utilizate pentru această analiză adaugă la dovezile circumstanțiale care leagă spațiul verde de sănătatea mentală. “Efectul este remarcabil,” spune Lambert. “Dacă am vorbi despre o nouă medicină care are acest gen de efect, vâlva stârnită ar fi uriașă, dar aceste rezultate sugerează că, să fii capabil să ieși afară ca să te plimbi în parc, ca copil, are tot atâta impact.”

(Și, când mă gândesc la grădinițele noastre care, în majoritate țin copiii doar în interior…. Și fac comparația cu acele noi grădinițe din alte țări în care copiii își petrec tot timpul în mijlocul naturii, n.n.)

Asocierea spațiului verde cu o mai bună sănătate mentală se păstrează atât de-a lungul ariilor rurale și urbane din Danemarca. ”Puteai să crești în arii urbane foarte întinse dar să ai totuși un risc redus, dacă aveai în împrejurimi spații verzi,” spune Engemann.

1-health-natrue-5

Studiul nu a putut de asemenea să abordeze felul în care diferitele tipuri de spații verzi – sau modul în care îl utilizează oamenii – afectează sănătatea mentală. Au pădurile un impact mai mare decât spațiile salvate din parcuri? Trebuie să utilizezi în mod activ aceste spații, sau doar crescând în apropiere este suficient? Acestea sunt întrebări la care Engemann speră că vor răspunde studiile viitoare.

Rămâne o mare întrebare: De ce? Ce determină creșterea rezilienței față de dezvoltarea problemelor de sănătate mentală faptul că poți să crești lângă arbori, tufișuri și iarbă?

Lambert sugerează că explicația ar putea conduce în profunzime, vorbind despre evoluție. Ea spune că noi am evoluat înconjurați de verdeață și că, ceva legat de expunerea la mediul nostru ”nativ” ar putea avea puternice efecte fiziologice și psihologice.

În plus, mai multe spații verzi ar putea pur și simplu încuraja interacțiunile sociale, exercițiile sau poate descrește poluarea aerului și pe cea sonoră, toate fiind cunoscute a avea impact asupra sănătății mentale. Chiar expunerea la o largă diversitate de microbi în copilărie ar putea juca un rol.

“Există o mulțime de mecanisme potențiale pe care le-am putea urmări, dar în general cred că acest studiu este extraordinar de important,” spune Lambert. “El sugerează că ceva atât de simplu cum este o mai bună planificare a orașelor poate avea un impact profund asupra sănătății mentale și stări de bine a noastră, a tuturor.”

Sursa: https://www.kqed.org/mindshift/53149/more-green-spaces-in-childhood-associated-with-happier-adulthood?

PS – Ca și eforturile părinților/ bunicilor de a ieși cu copiii mai mult în spațiile verzi (chiar dacă nu le au în imediata apropiere a locuinței), ca modelul taberelor în natură ale cercetașilor, ca și eforturile instituțiilor de educație de a scoate mai mult copiii din clase și/ sau de a aduce mai multă verdeață în apropierea școlilor – vezi și proiectele de educație pentru viață și remodelare a cartierelor sărace din articolul: https://creeracord.com/2017/07/19/povestea-unui-profesor-care-a-starnit-o-revolutie-si-a-gradinilor-urbane-construite-de-elevii-lui/

Sau modelul educativ creat la Școala Ferdinand din București, în jurul spațiului de grădină disponibil lângă școală, la inițiativa directoarei Violeta Dascălu și în colaborare cu un ONG.

Efectele contactului cu natura sunt atât de benefice încât e păcat să nu fie luate în considerare și valorificate.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.