– Cum ați învățat să rezolvați probleme pe vremea când încă erați elevi? V-a învățat un profesor, v-a explicat un părinte, v-a arătat altcineva, sau ați învățat intuitiv?

– Cum îi învățați pe elevii noștri să rezolve problemele pe care le primesc ca temă în clasă sau acasă? Sau problemele din viața reală?

Da, copiii nu știu de la sine să rezolve probleme. Pentru că nu au învățat în școală acest lucru, nici mulți dintre adulți nu știu cum să rezolve probleme – la serviciu sau acasă. Știm cu siguranță acest lucru, deoarece am lucrat cu mulți tineri și adulți care au învățat procesul de gândire în cursurile noastre de elaborare de proiecte. Și ne-au mărturisit că i-am supus unui efort mental intens, dar a meritat.

”Un pas esențial este să le predai elevilor de gimnaziu sau liceu modul în care să-și planifice rezolvarea de probleme la științe, matematică și tehnologie/ inginerie” – spune Stephanie Toro, autoarea articolului de mai jos, publicat în Edutopia. Stephanie are peste 18 ani de experiență în predarea științelor la clasele de gimnaziu și liceu. În prezent, este asistent universitar și cercetător la Școala de Științe a Universității din Los Andes, Bogota, Columbia și lucrează cu profesori de liceu și gimnaziu pentru a îmbunătăți știința predării și învățarea științelor. De asemenea este coach (antrenor) și consultant pentru profesori în cadrul Academic Independence Coaching, LLC. Abordarea ei, ca antrenor, este o combinație între teorie și practică prin care-i angajează pe profesori într-o dezvoltarea profesională foarte personalizată, utilizând strategii de învățare pentru adulți, auto-controlate. De asemenea, este autoare de curriculum STEM pentru programul Reimagined Classroom.

Sarcina de a le preda elevilor pentru ca ei să devină capabili să rezolve independent probleme este una provocatoare, în mod special atunci când predai în timpul pandemiei. Pentru unii elevi, rezolvarea de probleme nu este intuitivă și ei au nevoie să învețe să se gândească la rezolvarea de probleme dintr-o perspectivă generală. Ca experți, profesorii deseori nu realizează că rezolvarea unei probleme presupune abilități implicite și moduri de gândire care nu sunt evidente sau cunoscute de elevii noștri. (”Nimeni nu se naște învățat”!)

5 Strategii prin care să demonstrezi în mod explicit și să predai rezolvarea de probleme

1. Demonstrează gândirea ”ascunsă” implicată în rezolvarea de probleme. Atunci când prezint elevilor sau profesorilor modul în care rezolv o problemă, vorbesc cu voce tare despre fiecare aspect din ceea ce fac. De fapt spun mai multe, furnizându-le raționamentele pentru fiecare pas. De exemplu, atunci când rezolv o problemă de analiză dimensională, voi include descrieri ca, ”Ok, o să mă uit după orice numere pe care le pot reduce. Știu că pot anula sau reduce dacă văd în numărător sau în numitor numere care au un factor comun.”

Apoi voi include momente de vulnerabilitate și voi demonstra faptul că nu știu întotdeauna ce să fac, dar voi discuta ce opțiuni am și procesul prin care iau decizii. Câteodată, în mod intenționat fac greșeli și apoi utilizez diverse metode pentru a-mi verifica munca și pentru a-mi corecta erorile. Este esențial să arătăm elevilor în mod explicit acest dialog intern pentru a le demonstra rezolvarea de probleme.

2. Facilitează discuțiile dintre elevi în timpul rezolvării de probleme. Fac tot posibilul pentru a nu rezolva eu problemele pentru elevi, chiar dacă ei mă roagă să o fac. Asta e valabil și atunci când predau pentru întreaga clasă și atunci când lucrez cu grupuri mai mici sau individual. Dar utilizez metoda Socratică și le pun elevilor o mulțime de întrebări. Întrebările pot fi foarte simple, cum ar fi, ”Ce vom face mai departe?” sau ”Care sunt opțiunile despre ce putem face mai departe?”

Odată, în timpul unei vizite de observare a predării în clasă, mi s-a spus că am pus 72 de întrebări într-un interval de 10 minute. Acest lucru demonstrează întrebările pe care și le pot pune elevii pentru a se orienta singuri în procesul de rezolvare de probleme. După acest prim test, mulți elevi spun că-mi pot auzi vocea întrebând aceleași și aceleași lucruri, dar ceea ce ei învață cu adevărat sunt abilități avansate de rezolvare de probleme pe care le pot utiliza prin extensie și în contexte viitoare.

Le putem facilita și o înțelegere mai profundă, cu ajutorul unor întrebări ca, ”De ce facem asta?”. Acest tip de întrebări furnizează o înțelegere mai profundă și valoare acțiunilor pentru fiecare pas din procesul rezolvării de probleme, solidificând și mai mult înțelegerea elevilor despre conceptele și abilitățile învățate.

3. Include în predare discuții de planificare pentru fiecare problemă. Profesorii deja planifică rezolvarea problemelor în mod instinctiv. Elevii, ca învățăcei novici ce sunt, deseori nu știu cum să planifice rezolvarea unei probleme. Ei se uită la problemă, o văd ca pe un lucru străin și nu știu de unde să înceapă. Și renunță.

Cercetătorii arată că planificarea necesară pentru rezolvarea unei probleme este un pas esențial pentru învățăceii novici. Furnizează-le elevilor o structură sau un protocol. Acestea pot include următoarele: identifică și scrie datele cu unități ale problemei, identifică ecuațiile pe care le veți utiliza, identifică și scrie ce vor încerca să rezolve, desenează o diagramă cu vectorii relevanți și fă o sesiune de brainstorming pentru a identifica pașii posibili.

4. Pune accentul pe proces, nu pe răspunsurile finale. Deseori, când verificăm munca individuală a elevilor, le cerem răspunsurile finale. Dar ce ar fi dacă, în loc să întrebăm cine are răspunsul, întrebăm cine știe metoda de rezolvare? Atunci când elevii cer să le spunem răspunsurile corecte, este natural să le dăm un răspuns imediat. Dar ce ar fi ca, în loc de asta să replicăm cu întrebări de ghidare care să faciliteze procesul prin care ei să rezolve singuri problemele?

Deseori, eu nici nu mai calculez răspunsul la pasul final și îi întreb numai dacă toți sunt de acord cu pașii de rezolvare. Conversația este deosebit de valoroasă atunci când sunt propuse metode diferite și putem analiza avantajele fiecăreia. Vreau ca elevii să verifice munca noastră și nu doar să se uite la rezultatul final pentru a-și verifica munca. Asta mută atenția elevilor pentru a examina detaliile fiecărui pas și nu doar să arunce o privire la rezultatul final. Mai mult, notarea poate include puncte pentru pașii de rezolvare și nu doar pentru soluția finală.

5. Predă rezolvarea de probleme în mod explicit. După ce rezolvă probleme, elevii pot crea propria strategie de rezolvare de probleme, pe care să o scrie pe un card de notițe. Colectează răspunsurile de la elevi și creează un protocol al clasei pe care să-l postezi în sistemul digital de management al clasei sau în spațiul fizic al clasei. Detaliază mai mult, utilizând o abordare pe două coloane. În coloana din stânga, elevii își arată munca, iar în cea din dreapta ei explică și justifică ce au făcut și de ce. Activitatea de a adăuga o justificare îi va face pe elevi să se gândească la acțiunile lor. Asta va îmbunătăți conexiunea dintre ideile conceptuale și rezolvarea de probleme în sine.

Acestea sunt doar câteva strategii pentru a-i face pe elevii tăi să se gândească intenționat la rezolvarea de probleme dintr-o perspectivă generală, dincolo de concentrarea pe o problemă specifică și memorarea pașilor de rezolvare. Există multe modalități prin care să demonstrezi și să predai abilitățile de rezolvare de probleme pentru a-i încuraja să se gândească în mod explicit la proces.

Sursa: https://www.edutopia.org/article/guiding-students-be-independent-problem-solvers-stem-classrooms